COVASNA

Sud-estul Transilvaniei, regiunea Centru, România. Ținutul Secuiesc ... maghiari ... Și cam atât ar putea spune mai oricine despre județul Covasna ... 

Dar ar mai fi și alte lucruri de spus. Interesante. Frumoase (și unele mai puțin frumoase). Complexe.

Relieful predominant montan (mai bine de jumătate din suprafață), cu multe păduri, face zona atractivă pentru iubitorii de natură. 

Masivele vulcanice au scos din inima pământului izvoare cu ape minerale cu variate componențe chimice - carbogazoase, bicarbonate, potasice – cu gusturi surprinzătoare și aplicații diverse pentru sănătate. Economia județului se învârte de altfel preponderent în jurul bogăției subsolului, apele minerale și gazele mofetice fiind valorificate pe de o parte primele la nivel industrial, prin îmbuteliere și pe de altă parte prin intermediul stațiunilor balneoclimaterice. Bine, această „valorificare” este, cu puține excepții, la un nivel de-a dreptul elementar ... 

Mai bine de 70% din populație este de etnie maghiară și aproape 60% locuiește în mediul rural. De aici se ridică o serie de probleme care pot face ca locurile să nu atragă prea mulți turiști, în ciuda frumuseții, a obiectivelor naturale sau culturale și chiar a nevoii acute de dezvoltare care pare trecută cu vederea ...

După cum arată datele arheologice, regiunea este locuită din cele mai vechi timpuri, fapt ce rezultă într-o istorie bogată, vestigii numeroase, monumente valoroase.

Fapt divers:
Este cel mai mic județ din România ca număr de locuitori.
Este locul unde s-au produs „vedetele” industriei românești de tutun – Carpați și Snagov (pentru cunoscători 🙂).
Deşi are în componenţă o localitate cu acelaşi nume, judeţul Covasna îşi are reşedinţa în municipiul Sfântu Gheorghe. Un singur judeţ din România se mai află în situaţia asta: Hunedoara.