Amplasată pe teritoriul satului Vârghiș din județul Covasna, Piatra Găurită (Likaskő în limba vorbită de majoritatea locuitorilor zonei) este un con de tuf calcaros, care în urma eroziunilor și depunerilor unui izvor de apă minerală a căpătat forma ce i-a dat și numele. Asemănarea cu o piatră de moară magică a inspirat tot felul de povești în folclorul local dar și o legendă legată de numele prințului Bethlen Gábor, numele maghiar al lui Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei între 1613-1629, care se pare că a făcut baie în apa acestui izvor.În călătoria sa ce a stat la baza cărții care l-a făcut celebru, publicată între anii 1868-1873 în 6 volume și intitulată: „Descrierea Ținutului Secuiesc pe criterii istorice, arheologice, naturale și etnice”, Balázs Orbán, cunoscutul scriitor, istoric, etnograf și om politic secui născut pe teritoriul județului vecin, Harghita, la Odorheiu Secuiesc, a ajuns și la Likaskő. Despre care spunea apoi în capodopera sa că „a fost o formațiune de piatră în formă de con care ieșea la un stânjen din centrul pășunii, cu o qaură în mijloc plină cu pământ. Această gaură a fost curățată de Nandor B. Rauber și dr. Simonffi în 1860, iar acolo în sânul stâncii au găsit un izvor mineral, care, conținând multă sare amară, concurează ca și efecte cu cel de la Vâlcele. Această sursă de sănătate a fost ascunsă în sânul pământului timp de câteva secole; depunerea sa a format vârful de stâncă stratificat care a acoperit atât de gelos izvorul și care prezintă o formațiune foarte remarcabilă din punct de vedere geologic. Că acest izvor a fost folosit cu mult timp în urmă este evident din faptul că atunci când a fost excavat, s-au găsit bucați de ceramică cu o grosime de câteva degete (poate din perioada romană), plăci de cupru fără formă și o cantitate mare de lemn de pin pietrificat. Descoperitorii ei vor să dea acestui izvor gloria conform căreia marele nostru prinț Gábor Bethlen s-a scăldat aici și, prin urmare, l-au numit izvorul Bethlen. Folclorul susține că această piatră este o daltă de piatră sau o piatră de moară, cu care cei 32 de cocoși magici au săpat Brazda Cocoșului trecând Munții Rika; dar surprinși de zori în munca lor, au scăpat dalta de piatră folosită ca unealtă când au zburat pe aici".Din păcate, ca urmare a exploatării masive a cărbunilor în zona Baraolt din perioada 1870-1990, nivelul apelor subterane a scăzut foarte mult iar izvorul a secat din nou și de astă dată, pare că definitiv. Dar sunt șanse foarte mari să poți bea o apă cu aceleași calități ca ale celei ce curgea aici în izvorul pe care îl poți găsi la intrarea în satul Doboșeni – la doar doi kilometri pe direcția N-E – click aici pentru info.
Chiar dacă prin mijlocul ei nu mai izvorăște apă, Piatra Găurită rămâne un bun motiv de plimbare cu bicicleta dacă ești cazat la una dintre pensiunile din zonă. Sau de popas dacă te afli pe drumul spre Cheile Vârghișului, capătul din județul Covasna. Doar că va trebui să fii foarte atent(ă) ca să o găsești. La intersecția dintre drumul asfaltat DJ 131 cu cel pietruit DC 38, cam la jumătatea distanței dintre Tălișoara și Vârghiș, părăsește asfaltul în direcția satului Racoșul de Sus, pe lângă poarta tradițională secuiască din intersecție.
Drumul spre Piatra Găurită.
După aprox. 750m, dacă privești cu atenție pe partea stângă a drumului vei observa un panou din lemn aproape acoperit de vegetație (noi am trecut de două ori pe lângă el fără să-l vedem din drum 😊) și la aprox. 30m în spatele lui, pe câmp, vei vedea o mică movilă de pământ: acolo este Piatra Găurită. Dacă e vară, ca să ajungi la ea va trebui să mergi prin iarba înaltă și deasă, deci ar fi util să ai pantaloni lungi pe tine.
Poți folosi și localizarea de pe harta noastră!
Uită-te după o moviliță!
Odată descoperită, zăbovește un pic și, în zumzăitul insectelor care se bucură de vegetația abundentă tipică peluzelor de stâncă, închipuiește-ți cu ochii minții cum în vechime ieșea apa din pământ prin gaura de la picioarele tale. Iar apoi fă o panoramă de 360 de grade și admiră munții din jur!
