Locații

Gusturi Turceşti Unice - este promisiunea pe care Anatolia o face clienţilor săi din Braşov. Şi putem spune cu mâna pe inimă că absolut tot ce am „gustat” aici a avut gust, de la carnea din shaorme, năutul din chiftelele de falafel, pătrunjelul şi mai ales asezonamentul din tabule şi până la deserturi şi ayran sau limonadă... Iar asta pentru că furnizorii sunt aleși cu atenție, pe un lanț de distribuție cât mai scurt posibil iar majoritatea produselor care necesită pregătire prealabilă sunt făcute în bucătăria proprie. De exemplu, „țepușele” cu pui pentru shaorma sunt pregătite aici, pulpe dezosate și piept de pui primite direct de la abator, condimentate specific și atât, fără premixuri, agenți de îngroșare sau alte năzbâtii; pentru că se folosește inclusiv pielea (oricine știe că e cea mai gustoasă parte de la pui 😉), nu este necesară adăugarea de grăsime, suplimentar. Iar partea cea mai bună e că așa, cantitatea de carne de pe țepușe fiind mult mai mică decât în cazul celor cumpărate de la furnizori, produsul final este mai puțin „copt”, mult mai fraged, și în final, mult mai gustos; și poate, cel mai important: aici nu rămâne/nu se păstrează niciodată carne pe țepușe de la o zi la alta (cel puțin în cazul celei de pui) Și am înțeles că se are în vedere ca și țepușele cu vită să fie pregătite tot „în casă”, din carne achiziționată la fel ca și în prezent, tot de la furnizori halal.  Întreg meniul (feluri principale, deserturi, băuturi neîmbuteliate) este de inspiraţie turcească, cu ingrediente aduse preponderent din Turcia, un alt aspect care contribuie la îndeplinirea promisiunii de mai sus cu gusturile 🙂. De exemplu, ceaiul turcesc servit aici este adus de pe nişte plantaţii de ceai din Turcia, după ce devine „negru” în urma procesului de uscare şi maturare specific. [Ceai turcesc cu view spre cultura locală 😍] Noi am testat pe îndelete meniul, și nu am găsit nimic de reproșat. Cunoștință cu Anatolia ne-a făcut un Dürüm; căruia nu i-am găsit corespondent în bucătăria europeană dar care ne-a convins cu savoarea umpluturii și combinația de ingrediente – carne de pui/vită sau vită/oaie, cașcaval, cartofi prăjiți, salate, sosuri; care s-au combinat perfect cu ayranul răcoros. Cel cu pui costă 38 lei, respectiv 47 lei- vită, 48 lei - oaie, 420g, include cartofi şi un sos la alegere, ayranul plătit separat (7 lei). [Dürüm /rulat.] Și, pentru că, da, prima impresie contează, am revenit; în mod repetat 😋 Și-am mai “gustat” (de unde… am înfulecat de-a dreptul…) Șaorma (cu de toate, evident) de pui 31 lei (mică) sau 34 lei (mare), Platou de vită cu orez/bulgur - carne șaorma de vită sevită împreună cu orez sau bulgur +2 sosuri, 44 lei/570g, greu de dat gata de cineva mai "subţire" 🙂 [Platou de viţel cu bulgur, lipie şi castraveţi muraţi.] Döner, Falafel (foarte gustos pentru niște chiftele din năut), Humus, Tabule (o explozie de arome și prospețime, cu boabe de rodii și o vinegretă aromată delicioasă), Supă de linte (servită cu lămâie, plante aromate, fulgi de ardei iute și/sau ardei iuți murați – vin separate, adaugi ce vrei; dar la noi au mers toate, bine, venind fiecare cu o notă proprie ce părea că schimbă preparatul din bol). [Supă de linte cu pâinică, lămâie şi condimente, 18 lei/ 250g.] Din deserturi ne-am dedat doar la un Profiterol (14 lei) cu muuultă ciocolată 😊 şi un Gullac, că nu-l mai văzuserăm până la Anatolia; dacă îți place aroma de trandafiri, ai nimerit bine – foile de orez sunt bine însiropate în lapte și sirop de trandafiri și se servesc presărate cu fistic și boabe de rodie; dacă nu ești fan al trandafirilor în mâncare, alege altceva de cei 20 lei cât costă. De exemplu, trei bucățele de baclava, la 9 lei. [Gullac, 20 lei/ aprox. 200g.] Ai putea spune că totul sună monoton și banal – carne de șaorma sau tocată, năut în diverse forme, deserturi pe bază de foi... dar calitatea cărnii și produsele de brutărie/cofetărie și băuturi proaspete, fac diferența față de localuri cu produse asemănătoare.  Prețurile sunt în media piaței, cuprinse între 15 lei (humus) și 52-52 lei (iskender). Dar calitatea ingredientelor e peste această medie. Iar porțiile sunt îndestulătoare. [Deserturile zilei.] Pe lângă mâncarea gustoasă, recomandăm Anatolia și pentru amenajare. Deşi e un loc mai degrabă de genul „venit, mâncat, plecat”, ambianţa e primitoare, cele câteva mese şi scaunele aferente sunt confortabile. De fiecare dată când am mers acolo am remarcat curăţenia, atât în sala de servire cât şi în cea de baie. [Vii, mănânci bine şi pleci. Apoi, sunt şanse mari să revii 😉] Nu vei găsi preparate din porc şi nici băuturi alcoolice (dacă eşti şofer nu vei avea nicio „tentaţie” aici). Noi am încercat limonada (9 lei) şi ayranul (7 lei), preparate şi ele după o reţetă a casei, merg foarte bine cu mâncarea de aici. Iar dacă nu ai „însoțit” niciodată o shaorma sau un döner cu un ceai turcesc, încearcă, sunt șanse mari să îți placă! 😉 [Nu uita să încerci băuturile casei.] Shaormele sunt cel mai vândut produs din meniu şi când le-am încercat, am înţeles de ce: indiferent că e cu pui sau vițel, carnea are gust şi e subtil condimentată cu tot ce trebuie pentru bucuria papilelor. Sosurile nu sunt foarte grele și nici nu acoperă gustul celorlalte ingrediente, așa cum am văzut că se întâmplă în multe alte locuri... 😋 ["Să fie cu de toate" 😀] Anatolia are și un serviciu propriu de livrări și colaborează cu majoritatea platformelir de livrări. Dacă vrei ceva pentru acasă click aici ca să consulți meniul și opțiunea de livrare.  [Falafel take-away.] Noi îţi recomandăm să mergi direct acolo şi să faci comanda pentru acasă sau birou: nu va dura mult şi aşa mai poți lua și din ce îți mai face cu ochiul prin vitrine 😉 Dar dacă poți, i-ați răgaz și mănâncă liniștit la una dim mesele confortabile sau la tejgheaua cu vedere spre Teatru... vei vedea cu ocazia asta și ce premiere sunt pregătite acolo! 😍

Restaurantul Arte din Codlea a fost o surpriză foarte plăcută într-un oraș altfel (încă) destul de tern chiar dacă în ultimul timp am observat progrese evidente! Aflat într-o clădire istorică, din centrul vechi, sortită cel mai probabil prăbușirii (vechea școală germană 🙁) și salvată din fericire de noii proprietari (investitori deja cu tradiție în oraș), restaurantul a dat o nouă viață nu doar bătrânei construcții ci și străzii pe care se află și, cine știe, poate va contribui chiar la readucerea orașului Codlea la gloria de odinioară... [Clădirea restaurantului înainte de renovare.] După un proces laborios de renovare, în urma căruia au reușit să supraviețuiască pereții exteriori și scările interioare, etajul clădirii a devenit un restaurant elegant, profilat pe fine-dining, care atrage clienți chiar și (sau poate mai mult) din afara orașului. [Holul de acces a păstrat scările originale.] Specificul restaurantului este unul internațional, cu farfurii atent pregătite și... gătite; atenția se acordă mult modului de pregătire și ingredientelor dar și plating-ul se ridică la același nivel de profesionalism. Și pentru că fine-dining nu se rezumă doar la ce este în farfurie, la Arte totul este în aceeași notă – de la intrarea în restaurant, la sala mare, la terasa aflată la înălțime, ba chiar și în zona de... pudrat nasul – elegant dar cald și primitor, confortabil, de calitate – tablouri, mobilier, decorațiuni, lumini. Muzică bună. Nu vezi nicăieri espresoare, frigidere cu băuturi etc.; amenajarea a lăsat deoparte practicul și a pus preț pe rafinament. Am observat pe un perete şi un tablou semnat Grigorescu - chiar dacă nu Nicolae ci Lucian - unul dintre cei mai mari pictori români, exponent de seamă al stilului postimpresionist în România! 😮 [O foarte frumoasă surpriză! 🤩] Evident și servirea se ridică la aceleași standarde – ospătari care aduc tacâmurile cu mănuși, care îți vorbesc politicos, îți enunță comanda când ți-o aduc la masă, tacâmurile se schimbă după fiecare fel etc. Atenţia la detalii este vizibilă până şi în felul cum sunt aranjate şerveţelele, intercalat, albe cu negre. 👍 Deşi dedicat fine-dining-ului, Arte este prietenos cu cei mici cărora, dacă sunt cuminţi, li se poate pregăti în bucătărie, prin "derogare" de la meniul restaurantului, un şniţel cu piure; în interior am văzut şi un bol cu bomboane, deci... 🙂 E în așteptare și deschiderea unui lounge, la parter, care, după cum ni s-a dezvăluit, va fi în ton cu tema și „clasa” restaurantului.  [Atenţia la detalii este vizibilă peste tot.] „Vedeta” meniului sunt obrăjorii de vițel; produs ce se regăsește în oferta puținor restaurante. Și supa cremă de creveți ni s-a spus că se află printre preferatele clienților (care au curaj la arome mai exotice). Foarte plăcut ne-au surprins paharul de prosecco și mica gustare oferite din partea casei, un gest (încă) rar întâlnit în industria de ospitalitate românească. 👌 [Gustare on-the-house. 😍] Am urmat sugestia managerului și am comandat Obrăjorii de vițel; sunt un curcubeu de arome și vin însoțiți de un delicios piure de cartofi cu trufe, morcovi parizieni (trași în unt) și prosciutto crudo crocant. O farfurie completă, cu gusturi catifelate. 80 lei/520g (nu băga în seamă gramajul din menu, nu e chiar aşa de "mare" 😀). [Plating de Arte.] Întrucât carnea de curcan e cumva specialitatea casei, am încercat și Ruloul din piept de curcan umplut cu ananas și Brie, învelit în prosciutto și servit cu mangetout și sos de portocale, 32 lei/450g. Asta nu e pentru orice papile, ci pentru cele cărora le plac alăturările mai puțin obișnuite; aromele subtile ale Brie alături de ananasul dulce completează frumos carnea de curcan iar mangetout vine ca o surpriză verde și crocantă. [Rulou din piept de curcan. 😋] Pentru desert am mers pe prăjitura zilei – cheesecake copt, cu piersici, servit cu înghețată de vanilie, 20 lei/220g. [Ce poate fi mai bun decât cheesecake? Unul cu îngheţată! 😛] Meniul se prezintă cu un raport bun preț-calitate. Porțiile sunt de fine-dining dar suficiente (așa cum ar trebui să fie o masă – calitate, nu cantitate). În limita posibilităților furnizorii sunt locali (carne de porc, legume) iar carnea de curcan provine din ferma proprie. Cauți eleganță? Este! Un loc pentru o petrecere intimă? Numai bun! Vrei o seară romantică? Perfect! Vizitezi Codlea? Arte e ușor de găsit – chiar lângă biserica fortificată. Te gândești să vizitezi Codlea? Arte e un argument în plus.

Bistro de l’Arte este una dintre bijuteriile ascunse din centrul istoric al oraşului Braşov - un loc în care vei fi încântat că ai decis să intri și unde cu siguranță îți vei dori să revii. Așezat într-o zonă cât se poate de pitorească a Brașovului, pe o alee ferită de vânzoleala de pe principala arteră pietonală din Centrul Vechi, într-o clădire din secolul 16, bine păstrată și plină de istorie, Bistro de l’Arte e un restaurant pe care un pic mai greu poți să-l încadrezi într-un specific. Pentru că are la bază bucătăria românească, aia cea mai tradițională și mai locală, dar care a fost reinterpretată într-un mod cât se poate de modern și „occidentalizat”. Dar specificul restaurantului contează mai puțin atât timp cât are cea mai importantă caracteristică: e foarte bun. Poate și "energia" clădirii care adăpostește restaurantul a așezat cumva lucrurile... Aici erau cândva depozitate grânele localnicilor iar în pod sașii își țineau slănina și cârnații. Ce vei găsi aici și nu găsesti în prea multe alte locuri sunt produsele locale, achiziționate de la producători din zonă și transformate cu artă în ingrediente de cea mai bună calitate, pentru dish-uri care îți vor încânta simțurile; pe toate, pentru că nu doar gustul este cel care te cucerește la Bistro de l’Arte, ci și aspectul, căci știm, o experiență culinară de calitate înseamnă și imagine. ["Masa de la geam" - preferata cuplurilor 😍] Poate or fi unii nemulțumiți de dimensiunea unor porții. Bistro de l’Arte nu e pentru ei. Bistro de l’Arte este pentru calitate, nu pentru cantitate. Iar calitatea nu e doar în farfurie ci și în pahare și în atmosfera ușor boemă, cu picturi și momente de muzică live la pian. Și oricât de des ai veni, nu te vei plictisi; pentru că meniul are mereu propuneri noi, date de produsele locale și de sezon folosite la gătit. În plus, în fiecare zi, restaurantul are o ofertă „a zilei” (sau "pe tablă" - cum o numesc ei) -  o poți vedea pe site-ul lor, găsești link în sumarul acestei pagini; unde mai găsești și numărul de telefon, te încurajăm să îl folosești pentru a rezerva masa sau măcar pentru a fi sigur că restaurantul e dechis, câteodată se mai întâmplă evenimente private 😉. [Bar cu vedere spre bucătărie. 😍] Să îţi povestim un pic ce am încercat noi când am fost pe-acolo (mergem des, că ne place!). Aperitivul numit „chisătură” ne-a luat prin surprindere. Denumirea nu ne-a spus mare lucru, pentru că era ceva total nou pentru noi, ceva ce am spus ca va fi „experimentul zilei”; descrierea ne-a explicat un pic lucrurile și ne-a tentat. La momentul mâncatului însă ne-am pierdut cuvintele și am rămas doar cu interjecții; nu mai ieșea decât „mmm!!!”, “uau!” și „yumm!” 😀 Salata crocantă cu brânză de capră și legume și fructe rumenite e... curcubeu de arome și texturi pe cerul gurii. Dulce, sărat, cremos, crocant... nu mai știm... dar a fost bine. Pentru ca sunt la modă burger-ii, l-am încercat și noi pe cel de la Bistro de l’Arte; pe care însă nu-l chema „burger” ci “chiftea”; dar nu vă faceți griji, îl depășește pe omologul american. [Interior de burger adevărat!] Burgerul Bistro, plin de ingrediente "de origine" de la măcelar și brutar locali, cu dulceață artizanală de ceapă și cartofi rumeniți delicioși; papardelle cu mușchi de vită, trufe și brânză maturată, onctuoase, grele de gust, perfecte cu un vin roșu; pizdulice (ne scuzați! 😉) de porc, care, în pofida numelui "indecent", este o delicatesă rezervată odinioară doar măcelarilor (care știm că știu ei cel mai bine 🙂), mică și fragedă, care vine cu un delicios sos de murături. [Pizdulice de porc: o altfel de ceafă! 😉] Altă dată, partea mai atentă la siluetă e echipei UMR Brașov a „documentat” o salată de curcan (42 lei), foarte sățioasă și bine echilibrată d.p.d.v. al ingredientelor. [Salată de curcan.] Iar celaltă parte a echipei, mai gurmandă de fel 😀, a profitat de ultima porție disponibilă în ziua aceea a unei relativ noi intrări în meniu - Burger de miel - o chiftea delicioasă din carne de miel, înghesuită cu o bucată zdravănă de brânză de capră într-o chiflă pufoasă și plină ea însăși de gust, totul combinat cu un pic de salată verde și câțiva cartofi wedge care au mers de minune cu un sos despre care putem spune doar că a fost foarte bun (s-a „evaporat” atât de repede încât nu ne mai amintim alte detalii despre el 😀) totul la 57 lei - un preț bun pentru curcubeul de gusturi oferit; un singur lucru te poate nemulțumi: că e disponibil doar în weekenduri și doar într-un număr limitat de porții! [„Disecție” transversală Burger din miel 😋] Și la cea mai recentă vizită de lucru 😋, spre sfârșitul unei seri de august, tot de „pe tablă” am mai gustat și ne-au plăcut: Jumări de cârnat afumat, cu sos de murături cu muștar și cu tzatziki cu morcov și usturoi - 23 lei.  Salată de roșii, cu pită înmuiată și telemea de bivoliță sfărâmată - 38 lei porția. Ficăței de pui în vin și unt, cu tartă de cartof cu mere și ceapă roșie, piure de sfeclă și morcov, salată, 57 lei. Vânătă umplută, gratinată cu brânză de capră, salată, 45 lei. Toate, excelent combinate și în cantitatea potrivită pentru o masă de seară. 👌 Pentru că, repetăm, Bistro de l’Arte e mai degarbă un restaurant gourmet decât unul pentru gurmanzi! 😉 [Ficăței de pui à la Bistro de l’Arte.] Oana Coantă, bucătarul și co-proprietarul bistro-ului, chef titrat internațional, e mai tot timpul acolo, mereu atentă iar pasiunea pe care o are pentru bucătărie, pentru ospitalitate şi pentru (re)descoperirea reţetelor vechi din bucătăria transilvăneană se vede în toate detaliile la Bistro de l’Arte. Poftă bună! 😋

Plasat la distanță de nebunia turistică a Centrului Vechi, Bloom ar putea deveni restaurantul tău preferat și sigur nu ar trebui să lipsească de pe lista de locuri unde merită să mergi, indiferent dacă ești localnic sau turist prin Brașov. Într-un cadru atent construit, intim și romantic, cu muzică relaxantă, Bloom te îmbie cu un meniu variat, care include salate, preparate sofisticate din carne, paste și deserturi spectaculoase dar și o listă completă de vinuri, din care îl vei putea alege pe cel potrivit.  Prețurile sunt adecvate pentru un restaurant cu servicii de calitate, un plus binevenit pe scena culinară a Brașovului. Trebuie să amintim şi de personalul prietenos și interesat de satisfacția clienților, cu siguranţă într-un top 5 al ospitalităţii braşovene. Restaurantul are în ofertă și meniul zilei. Dar nu orice fel de meniu al zilei, ci unul în stil fine cuisine. Ai putea degusta supă-cremă de usturoi cu anchois sau chiftele de somon cu soufflé de dovleac și sos bearnez iar la desert crème brulée cu crispy de căpșune. Nu-i tocmai standard, nu? 😉 Se serveşte de luni până vineri, între orele 12-17, cel puţin aşa era la data documentării noastre. Așa cum spun chiar ei, Bloom a apărut din dorința de a oferi experiențe culinare inedite iar atenția pe care bucătăria o acordă plating-ului este una cu adevărat specială, care mai că scoate ingredientele principale din lumina reflectoarelor.  După cele văzute şi gustate de noi, avem toate motivele să credem că şi tu vei pleca de aici cu amintirea unei experiențe foarte plăcute, indiferent că ai luat o cină care îți încălzește sufletul într-o seară întunecată de iarnă ori un prânz delicios pe terasa încântătoare, într-o zi senină de primăvară sau dacă ai organizat un eveniment special din viața ta.

Eşti prin centrul istoric al oraşului şi vrei ceva bun abia scos din cuptor. Recomandarea noastră este Brutăria Simplu, o afacere de familie care şi-a propus să readucă în atenţie pâinea tradiţională românească care nu conţinea altceva în afară de făină, apă şi sare, dospită lentă 24 ore doar cu maia, fără drojdie; de la pâinea "simplu" până la cea cu turmeric, cu oregano, cu chimen, cu turmeric sau din spelta (un soi antic de cereale, strămoş al grâului de astăzi) ... vei avea de ales dintre 15 sortimente de pâine, care merită încercate pe rând 😊. Dar poţi să încerci şi celelalte produse de brutărie: cozonaci, tarte, turte şi plăcinte ...ne-a plăcut că se ţine cont de sezon şi folosesc ingrediente locale proaspete - când am făcut documentarea aveau plăcinte de rubarbă şi de caise😋. Şi prăjiturile pe care le găseşti aici sunt bune, în chestionarele pe care le-am făcut clienţilor cele mai votate au fost eclerele iar cineva ne-a spus că vine special pentru Pavlova - o prăjitură cu blat de bezea şi cu fructe.  Fiecare produs în parte este o mică experienţă în sine. Le poţi cumpăra pentru acasă sau le poţi mânca aici, în mica şi primitoarea sală de servire, plină de arome care evadează din cuptoarele aflate în camera alăturată!

Restaurantul Casa Păstrăvarului, în Măieruș, pe DN13/E60, între Brașov și Sighișoara, este un loc recomandabil pentru o masă dacă te prinde foamea în zonă.  Este de fapt un mic complex, cu mai multe săli în stiluri diferite și terase, așezat pe malul râului Măieruș, într-un cadru natural plăcut, în frumoasa pădure Bogății. Poți să stai unde vrei – afară, în interior, mai la soare, mai la umbră... [Vara se instalează mese în alveolele de pe malul lacului. 😍] Ni s-a spus că multă lume se oprește pentru ciorba de pește. Dar noi am preferat să ne oprim la alte pagini din meniu.  Am deschis cu icre (14 lei) și batog afumat (produs propriu, atestat ca produs tradițional – 5 lei două felii) și am continuat cu o Saramură de păstrăv (44,8 lei) și un File de păstrăv gratinat, cu piure de morcov (45 lei).  Icrele foarte bune iar dacă îți plac preparatele afumate ar putea să-ți placă și batogul – produs crud și afumat, făcut din fileuri de crap sau novac mare, cu un gust intens, bine presate și legate. [O intrare inspirată.] Saramura de păstrăv a fost „onestă”, corect făcută și porția generoasă; peștele a fost bine făcut, pe grătar; a fost destul de mare și ar fi mers ceva mai mult sos, dar dacă simți nevoia, poți fără probleme să mai ceri. [Păstrăv mare, saramură puţină.] Fileul de păstrăv gratinat a fost mai spre fine-cuisine, așa... rulat, umplut cu legume și gratinat, interesant prezentat pe pat de piure de morcov, care la început a părut cam dulce dar a fost plăcută combinația; nu foarte consistentă porția, deci aperitivul s-a dovedit o idee bună 🙂 [File de păstrăv pe piure de morcov.] Meniul nu include doar preparate pe bază de pește dar acestea sunt specialitatea locului. Prețurile nu-s chiar mici (se pune pe notă și pâinea; o bere fără alcool 9 lei; limonada 0,5l 18 lei)... Având în vedere lanțul scurt de aprovizionare, te-ai aștepta ca preparatele din pește să fie ceva mai ieftine; însă calitatea e ok, deci... sunt șanse să pleci totuși mulțumit. [Casa păstrăvilor, chiar lângă cea a păstrăvarului. 🙂] Peștele vine din crescătoriile proprii, așa că prospețimea ar trebui să fie ca și garantată. Iar specialitățile preparate din pește sunt procesate în propria unitate de producție. Au chiar mai multe produse unice, cu rețete originale, înregistrate ca atare. Atât pește cât și preparate pe bază de pește se pot achiziționa și pentru acasă, de la magazinul propriu, aflat lângă restaurant.  Personalul este amabil și servirea e în regulă. La vizita noastră (într-o zi de luni, la prânz) clienții nu erau numeroși; sperăm că și atunci când sunt, ospătarii să facă față având în vedere capacitatea mare. Spațiile de servire sunt multe și variate, potrivite și pentru evenimente – terase, saloane – unele nou-construite, altele ceva mai de demult, amenajate în stiluri diferite; nouă ne-a plăcut cel mai mult terasa de jos, aproape de apă, cu mese amenajate în spațiu verde.  [Masă lângă micul spaţiu de joacă pentru copii.] Poate că nu e loc pe care să îl pui cap-compas dar dacă eşti în tranzit şi vrei să faci un popas, sunt şanse mari să îţi placă aici. Ne spui într-o recenzie cum a fost? 😉

Casa Terra este locul care reușește să pună Făgărașul pe harta culinară a regiunii. Maestrul culinar Daniela Graură (proprietarul localului și „nebuna aia din bucătărie”, cum singură se dezmiardă) are o abordare aproape științifică atunci când vine vorba de masă. Atenția cea mai mare este acordată cinei, care în concepția chef-ei merită o pagină întreagă de meniu. O cină ideală este alcătuită dintr-un antreu de cam 70g, gustare rece (120g), un fel intermediar cald (preferabil o supă, menită să tempereze senzația de foame, despre care ar trebui să știm că la 15 minute de când începem să mâncăm e rezolvată 85%), un fel principal 160-170g carne plus garnitură, un desert mic. Își dorește să poată introduce în restaurantul său conceptul unei cine corecte caloric (hipocalorică față de ceea ce se consumă în mod obișnuit), cu elemente diverse dar controlate cantitativ-caloric (o cină precoce ar trebui să aibă 1400 calorii; cam 500 calorii sub obișnuința noastră zilnică). Totul gândit inclusiv până la detalii de timing (ritmul în care felurile sunt prezentate la masă). Ne-a plăcut ce am auzit! 😊 În discuția cu ea am avut parte de o frumoasă lecție de abordare a gătitului și ideii mâncare. Ne-a povestit despre planuri de-ale ei. Cina dedicată unui tip de ingredient (cina-rață sau cina-pește) în cadrul căreia te întâlnești cu 4-7 feluri de mâncare, toate având la bază același ingredient principal. Sau despre conceptul weekend gourmet – vii în restaurant, comunici cu ospătarul și afli pe loc ce „nebunii” s-au întâmplat în bucătărie; dacă azi e iepure sau vită... Și te lași surprins. [Poftă de viaţă şi pasiune pentru bucătărie.] Listele-meniu la Casa Terra nu sunt foarte extinse. Și fiecărei mese a zilei îi este dedicată o pagină - mâncare potrivită momentului. Noi am tras cu ochiul la ele și am văzut lucruri interesante – pastă de jumeri, zacuscă cu trufe sau pate din ficat de pasăre cu unt sărat la gustări; ciorbă acră de curcan cu leuștean, plăcintă făgărășană, ceafă coaptă. [Ruladă de miel cu cremă de leurdă. 😋] Ne-am oprit la o supă clară de rață cu găluște și un duo din ruladă de miel și cotlet de porc, cu piure cu ceapă deshidratată și spirulină, alături de o cremă de leurdă. Dacă supa de rață a fost ceva, să zicem, normal (deși piperul roșu ne-a oferit o surpriză foarte plăcută), felul principal ne-a dus simțurile prin locuri cu totul neobișnuite – piure cu spirulină!? Cremă de leurdă!? Carnea fragedă, umplutura savuroasă. Mâncatul e o experiență! Și chiar și băutul! Am gustat niște siropuri naturale combinate cu citrice, delicioase – soc cu lămâie, brad cu portocală. De delectat (dacă le mai găsești în meniu)! Am înțeles (din nou): Danei îi place să rupa bariere. Gătitul este o bucurie. Rutina e tristă. De aceea la Casa Terra o listă-meniu se face pentru maximum trei luni. Nu te aștepta neapărat să mai găsești felurile despre care am vorbit noi. Dar orice altceva probabil că va fi cât se poate de satisfăcător. Căci cum altfel ar putea fi bucătăria românească, în notă slow-food, adaptată stilului urban, cochetă?! Cu feluri de mâncare inventate, compuse și adaptate sezonului. [Chiar aşa! 🥰] La Casa Terra te simți ca în sufrageria unor prieteni, atmosfera este de casă nobilă, asculți jazz instrumental sau vreo muzică live. E o stare de spirit vintage, romantică și caldă, de casă veche, boierească, ce se potrivește numai bine cu mâncarea. Am bifat în prezentare şi "Delicatese artizanale" pentru că vei găsi aici şi câteva lucruri delicioase pe care le poţi cumpăra pentru acasă - nişte "suveniruri culinare" făcute în Ţara Făgăraşului care îţi vor aminti pe cerul gurii de trecerea ta pe aici. 😍 [Produse din Ţara Făgăraşului pentru acasă.] Un restaurant „mic la stat” dar mare la gustat.  Ascuns în orașul prin care treci în drum spre Sibiu dinspre Brașov (sau invers), Casa Terra este un motiv pentru care merită să te oprești în Făgăraș. Sau să mergi acolo, pentru o masă plăcută și tihnită între prieteni. Sau poate pentru meniul zilei, că este și acesta, la mare căutare. Iar dacă mergi cu maşina, să ştii că în curtea restaurantului este şi parcare; tot în curte este şi terasa. 😉 

Restaurantul Casa Thomas din Bran ar putea fi exact acel „altceva” pe care îți dorești să-l găsești în zonă. Pentru că mai există și altă mâncare în afară de omniprezentele ciorbe de burtă, bulzuri și papanași... Pentru că te poți simți foarte bine într-un restaurant micuț, familial, primitor, condus cu pasiune pentru gust, unde mâncarea este delicioasă, pregătită cu atenție și din ingrediente proaspete și de calitate. Poți, nu? 😊 ┄ „Altceva” pentru că restaurantul are specific italian. „Altceva” pentru că felurile oferite sunt gândite într-un context anume, în combinații selectate; pentru că pastele sunt al dente, nu altfel. Meniul este cel care este – nu vei primi ceafă de porc cu cartofi prăjiți doar pentru că sunt ușor de făcut și ingredientele sunt la îndemână.  „Altceva” pentru că proprietarul este și bucătarul-șef, mereu prezent și implicat. „Altceva” pentru că totul se pregătește pe loc, fără prea multe sosuri făcute dinainte, fără garnituri pre-gătite și încălzite la servire... ai înțeles ideea... Asta poate însemna timp de așteptare ceva mai lung dar, hei! ești la restaurant, nu la fast-food. Bea un aperitiv, relaxează-te, bucură-te de moment și de ce va urma!  Iar dacă nu poți accepta toate astea, atunci poate locul ăsta nu e pentru tine. [Vongole e pomodorini.] Atunci când este posibil, ingredientele folosite la Casa Thomas vin de la localnici. Când nu, colaboratorii sunt producători locali; iar în rest furnizori de produse românești și de import de cea mai bună calitate (în prima noastră vizită aici l-am auzit pe Costin discutând despre calitatea produselor cu un furnizor și ne-a plăcut ce-am auzit 🙂). Experiența de 13 ani în industria de profil în Italia iși spune cu tărie cuvântul. În plus, tradiția familiei în servicii turistice și faptul că „a crescut în cârciumă” sunt elemente suplimentare care contribuie pozitiv la „regia” din spatele scenei. Restaurantul este pentru proprietari un mod de a trăi mai mult decât o afacere. [Costolette di agnello in salsa di peperoni, olive e pomodorini.] Restaurantul este deschis din 2010 și de-atunci (că-i știm de ani buni) au păstrat același nivel de calitate a preparatelor oferite. Iarna oferta se bazează pe o bucătărie mai grea, mai grasă – brânzeturi topite (gorgonzolla, brie, raclette), tocane consistente. Vara e mai lejeră - salate, paste mai fresh. Ce altceva mai poți găsi în meniu? Pizza, burgeri, carne. Deși specificul este bucătăria italiană mai pot apărea și surprize de moment, pe care nu le găsești scrise în meniu, dacă a găsit Costin ceva bun la piață sau vrea să încerce ceva nou – fondue, gulaș, tartar, biftec, lasagna... [Vellutata di zucca.] Meniul standard nu este foarte vast și este disponibil în funcție de existența ingredientelor la cel mai bun nivel de calitate – dacă lui Costi nu-i plac, nu pregătește un fel sau altul. Nouă ne-a plăcut abordarea asta; este o promisiune a calității, care credem că e mai importantă decât respectarea listei.  Cât privește băuturile, găsești vinuri seci, bere - oferta e adaptată la meniu. ┄ Noi ne-am bucurat papilele cu un Risotto cu fructe de mare, savuros și bogat, alături de un pahar de vin alb sec, cu un Calzone farcito bine umplut și am închis cu Panna cotta. Și da, am simțit ce înseamnă ingredientele proaspete, de bună calitate, atenția la gătit și preocuparea pentru a oferi produse delicioase. [Masa noastră de "test".] Decorul este simplu dar primitor. Accesul în restaurant e facil, direct din drumul principal (DN73), cam la 10 minute de plimbare de centrul Branului. Dacă vii cu mașina, parcarea este în spate, ajungi la ea pe aleea din stânga restaurantului. [Parcarea din spatele restaurantului.] În caz că nu mănânci carne, ai putea încerca Pizza vegetariană. Mai ales vara, când legumele sunt de sezon, proaspete și gustoase. Nouă ne-a plăcut. Blat subțire, vinete, dovlecei, ardei, arome mediteraneene. Și tot din acceași zonă vine și Orata alla mediterranea - doradă, roșii cherry, măsline și capere, coapte bine împreună, ca să împrumute una alteia tot ce au mai bun, și aduse la masă pe felii de focaccia, numai bune să absoarbă sosul delicios din farfurie 😊. De la masa noastră farfuriile au plecat aproape curate 😋. Delizioso! Așa că, pentru digestie, merge bine și un espresso, venit și el tot direct din Italia. [Ditamai porția, din care n-a mai rămas nimic! 😋] Pont: parcarea este pietruită, așa cu eventualele tocuri pot coborî la stradă (mai ales dacă plouă) şi apoi merge maşina în parcare! 😉 Sunt disponibile cam 40 de locuri pentru servire dar sună și fă rezervare, altfel sunt șanse mari să nu intri.  Iarna activitatea se desfășoară în interior, iar vara doar pe terasa din spate. [O terasă intimă, foarte primitoare. 😍] Restaurantul este deschis doar de miercuri până duminică, între orele 12-22 iar ultima comandă se primește la ora 21 (21:30 pentru pizza). Pentru că e restaurant, nu bar, dacă nu vrei să mănânci ți se va percepe o "taxă de șervețel" de 10 lei. Dar e păcat să mergi la Casa Thomas și să nu mănânci... Restaurantul oferă și servicii de take away, cu comandă prin telefon, câtorva pensiuni din Bran cu care colaborează (întreabă-ți gazda dacă e pe listă 😊, dacă nu, va trebui să te deplasezi, să faci comanda și să aștepți pregătirea ei). ┄ Fie că ești doar în trecere prin Bran, fie că stai pentru mai multe zile, fă o oprire la Restaurantul Casa Thomas. Și spune-ne cum a fost! 🤗

Deşi este o zonă plină de ciobani, crescători de vite şi pensiuni "agroturistice", sunt puţine locuri în Moieciu unde găseşti mâncare românească tradiţională... Cheile Grădiştei este primul restaurant din zonă care şi-a propus să ofere mâncare neaoşă românească făcută după reţete tradiţionale. Şi face asta bine de peste 20 de ani, într-un decor inedit cu mult lemn şi un pârâu de munte care curge chiar prin mijlocul restaurantului! Gustări tradiţionale, grătare, ciorbe, mâncăruri la cean, murături, pâine şi dulceţuri făcute în casă... totul este delicios, preţurile sunt decente (felul 1 + felul doi + salată/desert 60-80 lei/pers.). Ce ne-a plăcut nouă aici cel mai mult? Ceva subţire, de primăvară 😃: tocană de viţel fraged la ceaun cu un pahar de palincă aperitiv şi papanaşi la desert. 😋

Dacă te afli în zona centrului comercial Star sau ai de gând să ajungi pe aici, merită să cauţi intrarea în acest paradis al gustului, fie din interiorul centrului comercial, fie din exterior, din lateralul clădirii, dinspre piața Star. Vei găsi un spaţiu amenajat într-o tentă săsească, pe deplin potrivită cu reţetele preponderent tradiţionale ale bunătăţilor pe care le poţi savura aici: plăcinte (multe dintre ele calde), patiserie dulce şi sărată, prăjituri de casă, torturi, panificaţie... Atmosfera este foarte caldă, păcat că nu este decât o singură masă unde să poţi savura pe loc ceea ce cumperi... majoritatea clienţilor iau la pachet deliciile cumpărate. [Intrarea din exteriorul Star.] Vei remarca diversitatea foarte mare şi calitatea extraordinară a produselor - ingredientele naturale şi prospeţimea maximă - tot ceea ce se află în vitrine şi pe rafturi este produs aici, în laboratorul de cofetărie-patiserie din aceeaşi incintă. Prăjiturile sunt foarte bune, cu un balans foarte echilibrat între gustul autentic, arome şi dulce. Mai trebuie să spunem că aici poţi vedea şi o impresionantă expoziţie de marzipan - adevărate opere de artă create din pastă de zahăr. Multe dintre ele pot fi comandate, sunt mulţi oameni care le cumpără ca obiecte de decor. Dar vei găsi mereu şi prăjituri cu decoraţiuni din marzipan pe care le poţi cumpăra pe loc... sunt atât de frumoase încât nu o să te înduri să le mănânci! 🙂

Restaurantul D.O.R. din Tohanu Nou (pe ruta Brașov-Bran) a reușit în scurt timp să devină unul dintre acele locuri în care e un “must” să mergi.  Noi am ajuns prima dată acolo când încă nu devenise atât de... popular. Și ne-a plăcut foarte mult. Într-o zonă unde kitsch-ul cam este din păcate la putere, acest restaurant este ca o rază într-un decor sumbru. Spații largi, lumină, culori calde, materiale naturale, plante (chiar și un copăcel). Plus un etaj. O combinație reușită de rustic și modern. Servire cu zâmbet pe buze. Muzică în surdină, calmă, blândă, care îți mângâie auzul; o atmosferă numai bună pentru a savura o mâncare deosebită. Deosebită din multe puncte de vedere. Nu vei găsi aici aproape nimic din ceea ce ești obișnuit să găsești într-un restaurant (de fapt noi credem că această denumire chiar nu ar trebui să fie acordată oricărui loc în care poți mânca ceva; sunt puține locurile care merită să fie numite restaurante; dar asta este altă discuție...).  [Celebrul copac D.O.R.] Meniul este, de la conținut la plating,... altceva. Este scurt, nu cu foarte multe opțiuni, dar apar periodic feluri noi (primăvară-vară, toamnă-iarnă, cu ingrediente de sezon). Este ceea ce ar trebui să fie o experiență culinară – cu arome, cu texturi, cu nuanțe. Dacă ești în căutare de șnițel cu cartofi prăjiți, nu intra la D.O.R., nu e pentru tine. [Bucătărie românească modernă. 😍] D.O.R. nu este un loc unde să vii să înfuleci și să pleci. Aici totul trebuie savurat, cu toate simțurile. Cele mai simple ingrediente se transformă în produse surprinzătoare, feluri clasice „suferă” metamorfoze care le fac aproape de nerecunoscut.  O supă cremă va fi servită cu chipsuri din bacon iar tăițeii din supa clară sunt din foi de clătită. Ne-a plăcut mult supa de rață (24 lei), cu legumele al dente și cubulețe de carne de rață afumată. Și ne-a surprins foarte plăcut faptul că cine nu a comandat aperitiv a primit un mic amuse-bouche din partea casei (o altă caracteristică pe care am regăsit-o doar în restaurante unde ideea de „a lua masa” este la un alt nivel). 👌 [Supă de raţă. Cu raţă. Şi cu de toate, bune!] Gustări cu cele mai inventive alăturări de gusturi – păstrăv lângă tartar de pere, ori brânză de burduf cu ardei copți.  Salatele sunt și ele un prilej de experimentare; nu vei găsi aici plictisitele salate bulgărești sau grecești, în boluri anoste. În schimb papilele tale vor face o adevărată excursie senzorială. Noi cel puțin așa am găsit Salata Chef (49 lei) și Salata D.O.R. (39 lei) - combinații de-a dreptul artistice de carne cu brânzeturi, legume coapte și fructe, cremos și crocant. În plus sunt atât de mari și consistente încât pot reprezenta o masă cât se poate de satisfăcătoare. [Salata D.O.R. - curcan gratinat, caş afumat... 😋] Felurile de bază sunt create cu aceeași ingeniozitate și aranjate în farfurii ca să fie și admirate, nu doar mâncate. Aceleași melanjuri neașteptate, cu efecte delicioase – vită și dulceață de ardei, piept de rață caramelizat, mămăligă coaptă. Toate sunt concepute de la ingredientul principal până la garnitură iar modul în care toate elementele sunt îmbinate s-a dovedit până acum fără cusur. Pieptul de pui gratinat ne-a tentat și ne-a plăcut. Şi abia aşteptăm la o vizită următoare să testăm Tomahawk-ul pe care l-am văzut la vecinii de masă (are două rânduri de sosuri pentru că e pentru 2 persoane)... până atunci poate ne spui tu într-o recenzie cum a fost! ✍️ [Tomahawk. Să tot loveşti foamea cu el! 😍] Prețurile ar putea fi considerate de unii mari dar reflectă din plin calitatea atât a produselor cât și a serviciilor și a ambianței. D.O.R. înseamnă delicios, organic, românesc; și am înțeles că se face tot posibilul ca produsele utilizate în bucătărie să răspundă acestor deziderate – produse locale, de sezon, obținute cât mai curat și mai sustenabil: cea mai mare parte din carne este furnizată de producători locali de pe o rază de 25 km, ouăle folosite pentru paste sunt bio (cumpărate de la localnici), toate brânzeturile (în afară de blue cheese) sunt produse în zona Moieciu în fermă proprie, multe dintre legume provin din grădină proprie. [Supă-cremă de leurdă: verde în farfurie, verde în suflet!] Ce am remarcat, reîntorcându-ne la D.O.R. (că ni s-a făcut dor, după o primă experiență reușită), a fost modul în care s-a schimbat clientela. Pe măsură ce locul a devenit celebru, a început să atragă și acea zonă a publicului care „bifează” locurile de calitate poate mai mult decât le apreciază, pentru care „tag”-ul este mai important decât „cuisin”-ul. E și marketing, bun pentru afacere. Dar sperăm ca asta să nu modifice negativ locul; ar fi păcat.

Amplasat la marginea localității Hărman, Fish 4 Life este locul unde merg mulți brașoveni atunci când vor mai mult decât o simplă ieșire la un restaurant. Nu neapărat pentru mâncare, majoritatea preparatelor din meniu pot fi mâncate la orice restaurant cu specific pescăresc, chiar și în Brașov; ci pentru că aici e rost de ieșeală, în adevăratul sens al cuvântului! ☺️   Fish 4 Life e un mic domeniu, o fermă veritabilă unde te poți plimba printre rațe leșești care cutreieră peste tot (mergi cu grijă cu mașina, da?), unde poți privi minute în șir zbenguitul iezilor sau leneveala molipsitoare a celui mai tânăr membru apărut în familia de bivoli rezidentă aici; sau poți admira simpaticele văcuțe pitice. Copiii se pot juca pe iarbă sau în micul play-ground și pot afla cum arată în realitate animalele și păsările de fermă... iar adulții se pot bucura de bucuria lor. Cu alte cuvinte, mergi la Fish 3 Life când ai chef de ieșit din casă (mai ales când ai și copii), faci o plimbare cu mașina inclusiv pe o porțiune bunicică de drum pietruit, ajungi într-un loc plin de animale și păsări de fermă - pe multe din ele le poți mângâia și chiar hrăni (nu uita să iei și niște morcovi la tine - căprițele se vor supăra dacă mergi la ele cu mâna goală 😊 dar pentru mai multă siguranță întreabă pe cineva din personal dacă e în regulă ce vrei să le dai), te plimbi în ciripit de păsărele, măcănit de rațe, găgăit de gâște, mugete, nechezaturi și behăituri... iar la sfârșit, când foamea începe să vă-nghesuie, vă mutați în restaurant - unde iarna se poate sta chiar la gura șemineului; sau dacă vremea e bună, pe terasele amenajate pe malul bălții - una, chiar pe o insuliță amenajată în mijlocul ei. 😍 Pentru că da, celelălat mare motiv pentru care oamenii vin aici e pofta de pește. Am fost de mai multe ori aici și de fiecare dată, ne-am simțit bine. Iar asta pentru că nu ne-am dus cu așteptări mari: deja știam că mâncarea e bună, nu spectaculoasă și că prețurile nu sunt foarte mari dar nici mici, așa cum unii s-ar aștepta să fie totuși într-un restaurant rural, până la urmă 😊 Dar mai ales, pentru că nu ne-am dus niciodată pe grabă; la ultima noastră vizită, într-un weekend de sfârșit de martie au trecut cam trei sferturi de oră între momentul comenzii și cel al servirii.  Ce am mâncat atunci: de poftă, o salată de icre (19 lei/100g) care au mers foarte bine pe pâinea cu cartofi proaspăt prăjită (3 lei/150g); și de foame, o saramură de crap cu mămăliguță (180/300/150g, 54 lei) bună, preparată corect, și un file de păstrăv cu legume la tigaie (54 lei porția). Însoțite de o specialitate a casei - gingerată 19 lei/400ml și vin, la 18 lei/pahar. Până la o următoare vizită când sperăm să documentăm mai pe îndelete acest loc, nu îl putem recomanda cu toată gura. Dar îți putem sugera să-l ai în vedere atunci când vrei să ai parte de o ieșire în familie, la aer și la o mâncare bună de pește! 

Restaurantul GRACE by the lake din incinta Serenity Resort Codlea este relativ „proaspăt” pe piața de profil, deschis doar din august 2021. Dacă ești în căutarea unei experiențe culinare de calitate, poți pune acest restaurant pe listă (la propriu, căci aplicația noastră chiar îți permite să-ți faci o listă cu locurile în care ți-ar plăcea să mergi ?).  Foarte ușor de „accesat” dacă ești în Codlea sau în Brașov (sunt doar cam 5 respectiv 19 km până acolo), dar și dacă ești în trecere prin apropiere, un mic ocol pentru o masă aici va fi o alegere inspirată. [După masă poţi face o plimbare pe aleea ce înconjoară lacul. 😍] Nouă ni s-a părut foarte potrivit pentru o cină relaxată, dată fiind atmosfera generală calmă, amenajarea caldă și primitoare, confortul. Dacă mai adaugi și împrejurimile (lac, lebede) iese de o experiență romantică perfectă. Deși meniul este unul internațional, nu lipsesc ingrediente locale și chiar din grădina proprie. De asemenea, pâine și paste proaspete, făcute în bucătăria restaurantului. Celelalte produse de bază sunt de la furnizori locali și de la furnizori internaționali de renume. [Vitrina cu vinuri.] Au o selecție acoperitoare de vinuri, atât românești cât și internaționale; servite preponderent la sticlă, la pahar fiind disponibil doar câte un vin din fiecare culoare.  Un detaliu inedit dar foarte în ton cu nota generală este că se pot comanda și trabucuri, dacă vrei să termini masa cu un cognac de calitate și o țigară asemenea. Restaurantul are și o terasă mare, drăguță, cu mese destul de bine distanțate, pe care în sezonul cald sigur e o plăcere să iei cina sau digestivul. [Terasa la ceas de seară. 😍] În weekend este muzică live; tocmai au achiziționat un pian nou și își doresc să transforme serile cu muzică în ceva permanent. Sperăm să reușească.  Ne-a impresionat plăcut atenția la detalii, care se regăsește în toate aspectele – de la amenajare până la servire și plating.  Prețurile sunt ușor peste medie dar se oferă calitate corespunzătoare. [Aperitive on-the-house.] Ne-au plăcut micile aperitive oferite din partea casei (atât ideea, cât și produsele) – mici boluri cu hummus, salată de icre și tapenade (pastă de măsline) foarte gustoase și binevenite. [Rib eye steak Argentina, Chef Recommendation.] Iar din meniu ne-au captat atenția și ulterior ne-au mângâiat papilele un Rib eye steak de Argentina (300g, 98 lei) asezonat cu sare Maldon (o sare de mare specială, folosită în bucătăria gourmet) cu garnitură aleasă de legume la grătar (150g/13 lei) și un Cotlet de berbecuț în crustă de verdețuri, servit cu brochete de cartofi, couscous cu legume, piure de mazăre cu mentă și sos demiglace (300/180g, 87 lei). Câștigătoare la puncte au fost cotletele de berbecuț – făcute exact cât trebuie (adică foarte puțin), couscousul de foarte bună calitate și bine gătit, legumele al dente iar piureul de mazăre cu mentă adăuga o notă foarte bine-venită de verde și fresh. Pentru vită sugerăm să menționezi gradul dorit de gătire; e posibil să o vrei mai puțin făcută, iar întrebarea nu a venit de la ospătar, ceea ce a dus la o friptură bine făcută; foarte bună, dar dacă o vrei mai „rare” poate ar fi mai bine să menționezi. Ne-a plăcut mult (pentru că nu regăsim în prea multe locuri acest detaliu foarte necesar) faptul că farfuriile erau încălzite. Iar în cazul nostru asta chiar a prins bine, pentru că mâncarea ar fi putut fi ceva mai caldă (sperăm că a fost doar o scăpare de moment). [Cotlet de berbecuț, recomandarea noastră.😉] Noi am mers la GRACE by the lake chiar cu câteva zile înainte de intrarea meniului nou, adaptat la sezonul rece (dacă știam, mai așteptam puțin...). Dar avem încredere că indiferent ce scrie în paginile lui, pe farfurii se va regăsi cel puțin aceeași calitate. Va exista un meniu fix și o secțiune de sezon, care se va schimba de patru ori pe an. Se va înnoi și meniul de băuturi. Povești, culori... nu dezvăluim decât atât; mai multe după ce vom ajunge din nou pe la ei.

Am avut parte în Zărnești de o surpriză plăcută – Jimmy’s Corner. Într-un oraș care nu prea are cu ce se lăuda din punct de vedere gastronomic, Jimmy’s Corner oferă, din 2016, o soluție turiștilor aflați în trecere ori cazați fără servicii de masă, dar și localnicilor, pentru care, din ce am văzut, a devenit un adevărat punct nodal.  Așezat cât se poate de bine, la stradă, lângă centrul local de informare turistică, într-o zonă circulată, cu parcare publică gratuită în apropiere, Jimmy’s Corner este o afacere de familie care vine cu o ofertă decentă, fără pretenții, corectă. Experiența în domeniu, dobândită în străinătate, face ca în niciun moment să nu lipsească de la fața locului cineva din familie, care nu se dă înapoi de la a lua comenzi, a servi sau a răspunde la telefon pentru livrări și a fi atent la clienți. [Amplasare strategică, la răsucruce de drumuri.] Amenajat în stilul specific unui bistro, simplu dar confortabil, cu atmosferă prietenoasă, Jimmy’s Corner este locul pentru o cafea, o gustare sau o masă simplă, cu un prieten sau cu gașca. Mic-dejun, pizza bună, sandvișuri, supe, meniuri grill, burgeri, paste, salate; deserturi gustoase; servire în regulă, rapidă; prețuri rezonabile; porții îndestulătoare; cafea bună, inclusiv to-go, marcă italiană; băuturi calde interesante; curățenie.  Două săli de servire, cu aproape 30 de locuri (ni s-a părut aici că temperatura ambientală ar putea fi un pic mai mare iarna) plus o terasă cam la fel, deschisă tot anul (protejată în sezonul rece – folie și încălzitoare). [O terasă cu mare succes şi iarna.] Livrări și take-away. Pentru Zărnești taxa de livrare este 5 lei iar la comenzile mai mari de 40 lei livrarea este gratuită. În afara Zărneștiului comanda minimă este de 150 lei. Chestii la Jimmy’s mai puțin obișnuite pentru piața restaurantelor: • Dacă stai pe terasă va trebui să megi la bar pentru a face comanda și a plăti; clienții casei nu fac doar asta, ci i-am văzut chiar ducându-și singuri la masă băuturile comandate, fără probleme. • Nu există în meniu alcool; din dorința de a diminua cât mai mult riscurile evenimentelor neplăcute, aproape inevitabile pe fondul consumului de băuturi... dezinhibante... Maxim bere fără alcool. • E închis de sărbători – Paște, Crăciun, Revelion - perioade „când orice om își dorește să fie liber și să petreacă timp cu cei dragi; inclusiv angajații Jimmy’s” - ne-a explicat Mariana, una dintre asociate, decizia care i-ar putea nemulțumi pe unii clienți (potențiali). Nouă ne-au „făcut cu ochiul” din listă Ceafa de porc la grătar, Pizza Jimmy și Prăjitura cu vișine și blat de ciocolată cu cereale.  Meniul cu ceafă de porc (650g, 38 lei) include două bucăți serioase de carne, pregătite simplu dar corect, o porție generoasă de cartofi dippers, un sos, dulceață de ardei iute, castraveți murați – trebuie să-ți fie foame bine ca să poți da gata toate astea... [Numa' bun după ce revii de pe un traseu 😊] Pizza Jimmy, cu ciuperci mixte (inclusiv de pădure) și jambon (450g, 29 lei) – ne-a plăcut combinația inedită de ingrediente, calitatea lor și blatul subțire. Prăjitura cu vișine și ciocolată, deși dintre cele nefăcute în bucătăria proprie, e o rețetă cu care nu ai cum să dai greș; interesant adaosul crocant de cereale. Fac și ei deserturi – creme brulee, tiramisu, papanași; întreabă. [Pizza Jimmy... yummy 😊] Un espresso Le Piantagione Del Caffe (6 lei) și un Gingerbread Latte (15 lei) au încheiat cu succes o masă relaxată.  Recomandarea casei am aflat că ar fi Pasta rustica; o notăm, pentru data viitoare 🙂 Și au și Pizza Party – adică pizza mare, pentru gașcă. De obicei primăvara meniul se înnoiește. [Gingerbread Latte. Interesantă. 😋] Dacă ți-am trezit interesul, reține că Jimmy’s Corner se deschide în fiecare zi devreme, cu excepția zilei de luni, când dimineața se face curățenie generală și programul începe la ora 12. În rest, de marți până vineri de la 8 iar sâmbăta și duminica de la 9:30. În fiecare seară până la 21:30. În perioadele foarte aglomerate timpii de așteptare pot fi mai lungi; ar fi bine să faci rezervare.

Unde Mergem? La Ceaun! Ce potrivire simpatică! 😊 De ce? Noi mergem pentru că ne-a plăcut; de la prima vizită. Îți povestim și poate decizi că ți-ar plăcea și ție. În primul rând, vorbim despre Ceaunul de pe Michael Weiss 27, da? Că mai e unul și în Piața Sfatului; te anunțăm când ajungem și la el. [La Ceaun, pe Weiss.] Experiențele noastre au fost cam așa... Cu Ciorbă de fasole cu afumătură, în pâine. Cu cât o mănânci mai repede ca să nu se amestece prea tare pâinea cu ciorba, cu atât vei simți mai bine gustul bun al ingredientelor. 34 lei, 400g, vine însoțită de ceapă roșie. Cu Cotlet de porc cu os, la grătar, garnisit cu rozmarin proaspăt (micile detalii care fac diferența), servit cu un sos echilibrat de usturoi, cartofi aurii și dulceață de ceapă – te fac să salivezi amintindu-ți și să mai vrei și altădată. 70 lei, 300g. Cu Cotlete fragede și delicioase de berbecuț cu legume la tigaie și sos răcoritor de iaurt. Am apreciat că am fost „avertizați” că, pentru a fi la cea mai înaltă calitate, cotletele se gătesc standard roz (medium rare). Exact cum ne doream, de altfel, și cum ne-am bucurat că stau lucrurile. 99 lei, 350/150g. Cu Coaste fragede de porc, la cuptor, cu sos de usturoi, cartofi aurii și salată de varză acră. 89 lei, 350/150/50g Cu Păstrăv la grătar cu mămăligă și mujdei. 75 lei, 300g Cu Mititei cu muștar și cartofi și salată de varză acră. 54 lei, 280/150/50g Cu Puișor la ceaun fraged, făcut la ceaun,însoțit de mămăliguță, cartofi aurii, salată de varză acră și mujdei ca la bunica ☺️ atât de bun încât am mai cerut refill (și a venit din partea casei) 👍 83 lei, 300/150/50g. Și, inevitabil și în mod repetat, cu Gogoși cu lingura, cu iaurt și dulceață. 38 lei porția de 250g și... multe, multe calorii. 😁 Extra-apreciat (deși ar trebui să fie normalitate, se întâlnește rar): ospătărița care a știut totul despre felurile pe care le oferă, ce ingrediente au, cum sunt pregătite etc. [Cotlet de porc la grătar.] La Ceaun a apărut în peisajul brașovean încă de la finalul lui 2013. Atunci însă era profilat doar pe ciorbe și tocane, de mâncat iute la prânz și de fugit mai departe; oricum nu mai rămânea mai nimic pentru mai târziu...  Dar cererea a crescut, așa că oferta s-a adaptat. Iar La Ceaun este azi un restaurant în toată puterea cuvântului, încăpător și primitor, unde poți sta și în tihnă, la o cină cu cei dragi, cu o mâncare bună și o băutură locală, poți și mânca un prânz rapid sau îți poți lua ceva la pachet. Amenajat în una din clădirile centrului istoric al Brașovului, pe parter și subsol, La Ceaun a păstrat arhitectura și stilul construcției, care de altfel se potrivesc foarte bine și cu meniul, conturând împreună o experiență autentică. Iar vesela constând în platouri din lemn, boluri de lut și farfuriuțe emailate adaugă un plus de farmec atmosferei rustice și specificului tradițional. [Coasta de porc.] Chiar dacă s-a extins în comparație cu zilele de început, meniul a rămas unul simplu și nu foarte vast.  Sloganul lor a fost încă de la început „Ciorbe, nu vorbe!”; așa că vei regăsi în continuare câteva simboluri consacrate ale ceaunelor cu zemuri tradiționale românești. [Una dintre „vedetele” Ceaunului.] Au venit, noi, preparatele la grătar (cu cărbuni) și cele la cuptor. Nici acestea multe. Abordarea e „puțin și bun”; și proaspăt și cu ingrediente cât se poate de bine alese, din surse verificate, pe cât se poate de la producători și furnizori locali (carne, cartofi, păstrăv, mici, băuturi), din loturi de calitate, testate. [Făcuți proaspăt, pe jar...] „Blazonul” restaurantului sunt mâncărurile gătite la ceaun. Pe bune, chiar la ceaun! Gulaș, tochitură, tocăniță de oaie; preparate pe care nu le faci cu ușurință acasă, pregătite de oameni care iși fac meseria din plăcere.  De altfel asta se vede în întreaga experiență La Ceaun – mâncarea e bună, băuturile sunt bune, locul e primitor, servirea e deschisă, amabilă și eficientă (inclusiv când e aglomerat), porțiile generoase. [...serviți în restaurant...] Socata e „home-made” cu sirop pe care și-l fac singuri în vară. Iarna te servesc cu vin fiert. Vara, cu salate de sezon, cu legume bune și proaspete. În rest, e ca la bunici – sarmale, pomana porcului, coaste, ciorbă de burtă. „Magnetul”? Ciorba de fasole în pâine (făcută cu tarhon 👌), care a fost în meniu de la început și probabil că va rămâne mereu. Mai totul e pe bază de carne, că așa e, de altfel, bucătăria românească. Dacă ești vegetarian/vegan, nu ai prea multe opțiuni. Ai putea găsi ceva bun în secțiunea de plăcinte sărate dacă accepți lactatele - plăcintă cu brânză de burduf și roșii, plăcintă cu ciuperci și sos de iaurt cu usturoi (parcă sună bine, nu?); dacă nu... salată de vinete sau fasole frecată ori o supă cremă de legume... 😊 În weekend poți gusta un alt preparat aparte - renumitul borș de bureți (un fel de variantă lacto-vegetariană a ciorbei de burtă). [...sau luați pentru „acasă”.] Și deși pare că e la fel ca în toate celelalte restaurante tradiționale într-un oraș turistic, totuși nu e. La Ceaun totul se simte altfel – de la atitudinea ospătarilor până la amenajare, de la alcătuirea meniului până la prezentarea mâncării...  Ce mai e „altfel”? NU vei găsi aici obișnuitele sucuri îmbuteliate; doar sucuri din extracte de fructe, mixate la bar -  coacăze, afine, cătină, socată, oranjadă, limonadă. Cam jumătate din berile din meniu sunt locale/regionale. Și mai găsești și mied (produs la Cluj-Napoca). La Ceaun au schimbat direcția inclusiv a clasicilor papanași. În urma unui experiment de succes la un târg street-food, au intrat în meniu gogoșile „cu lingura”. Pe noi ne-au cucerit, nu doar pentru că arată ca gogoșile copilăriei la bunica, ci pentru că sunt cu iaurt, ceea ce le face mai lejere. Dacă te strânge cureaua, poți să le împarți cu prietenii; sunt cinci la o porție. [Gogoși „cu lingura” 😋] La Ceaun nu se iau rezervări. Așa că, dacă nimerești o perioadă cu cerere mare, ia în calcul să aștepți un pic eliberarea unei mese; depinde de tine cât ești dispus să aștepți, dar sunt șanse mari să merite. Inevitabilele mici sincope ale domeniului sunt rezolvate prompt și gestionate în așa fel încât experiența clientului să rămână una plăcută. Ce ar mai trebui să știi înainte de a decide să vii aici: deși sunt disponibile scaune speciale pentru copii mici, nu există nimic în meniu special pentru copii; nu este permisă folosirea de țigări electronice; în interior nu este permis accesul cu animale de companie dar la terasă acestea sunt bineprimite, la cerere sunt oferite chiar boluri cu apă. 👍

Când am decis să mergem la acest restaurant nici nu știam exact cum se numește – Sisi, Promenada, Promenada Sisi ... Tot ce știam era că fac niște coaste cu chips și sos delicioase. Așa că ne-am gândit că trebuie să-l “călcăm”! Oops! Ne-am dat de gol: ne cam plac coastele 😊 Deci ... hop pe biciclete (căci am zis să și consumăm niște calorii, nu doar să asimilăm ...) și ... direcția Râșnov! Am fost plăcut surprinși de ceea ce am găsit: un loc mai elegant decât ne așteptam, amplasat în vechiul loc de promenadă al Râșnovului - un parc înființat în 1879, la marginea pădurii, cu alei, bănci și foișoare, unde îți imaginezi domnițe în rochii colorate la brațul ofițerilor sobri ... și am crezut că îmbrăcămintea noastră de plimbare cu bicicleta nu va fi agreată, dar a fost în regulă.  Pentru că că plecaserăm cu gândul la coaste și chips, asta am și comandat. Dar meniul e mult mai divers și frumos. Cum adică meniu frumos?! Da, chiar e frumos, ca o carte cu poveşti și poze, pe care o răsfoiești cu plăcere, nu doar ca să alegi ceva de mâncare ci și ca să afli lucruri interesante din istoria zonei.   [Publicitate interbelică în meniu. Cu "ferbere de probă" 😀] Și satisface cu siguranță multe gusturi, atât ale celor aflaţi în căutarea mâncărurilor tradiționale românești, ungurești ori specialităților săsești (acestea din urmă se bucură de multe recomandări) cât și ale celor ce-și doresc ceva mai ... internațional. Iată câteva exemple: tocăniță de vițel (care vine cu o focaccia fierbinte deasupra, numai bună de înmuiat în sos), borș de cocoș sau papricaș ardelenesc; noi am încercat o ciorbă ardelenească cu afumătură (18 lei, 450g) şi ne-a plăcut. Preferi pizza? Sunt câteva variante ok, dar să nu ai aşteptări foarte mari. Cea mai interesantă ni s-a părut a fi specialitatea casei La Promenada (550g, 36 lei), o pizza care vine cu "degeţele de pui" pane şi un sos de coaste (cel de usturoi din poză a fost comandat extra 😊) [O pizza într-o prezentare inedită 😍] Sau poate vrei o pastramă de oaie? Este și asta. Somon? Este! Și din ce am văzut pe mesele vecinilor și prin farfuriile cu care au trecut ospătarii pe lângă noi, toate arătau bine. Şi dintre ele, ne-a atras atenţia Specialitatea bucătarului-şef: Obrăjori de văcuţă, orez sălbatic cu legume şi sos de afine (75 lei, 380g). [Specialitatea bucătarului-şef.] Gata, că a început să picure pe tastatură... Iar coastele au fost cu adevărat delicioase; condimentate numa’ bine și coapte la fix, cât să se desprindă de pe oase și să ai ce linge de pe degete. Chipsurile? Putem spune că printre cele mai bune dintre cele încercate până acum; și un pic sărate și un pic condimentate, merg perfect cu berea. Să fie primit și ... să nu se depună! 😊 Porțiile sunt și mari (58 lei, 500/90g) și mici (30 lei, 250/90g), după foame sau după poftă; prețurile includ carnea și un sos al casei, chipsurile se plătesc separat 14 lei porția (100g). [Porție mică de coaste si chips.] Am mai fost încercat şi un Muşchi de vită la grătar asezonat cu ciuperci sote (160g, 75 lei), care a venit făcut rare, fără ca cel care l-a comandat să fi fost întrebat cum îl vrea făcut... În acea vizită a fost cam singura scăpare din partea personalului, de altfel plin de solicitudine! [Muşchi de vită, cu un plating surprinzător.] Dacă aveți cu voi și copii(i), aveți șanse să mâncați (mai) liniștiți. De fapt, restaurantul face din asta chiar un argument de marketing – Masă tihnită, copii fericiți. Pentru că are un primitor și încăpător spațiu de joacă pentru cei mici în interior, plus unul amenajat fix în fața terasei, în aer liber, care vor ține ocupate odraselele cât să-și bea părinții cu calm paharul cu vin. În acest sens, poate cei care nu sunt însoțiți de copii ar face mai bine să se așeze în zona terasei care e mai departe de spațiul de joacă, pentru că uneori agitația celor mici e ... destulă ... Și meniul este adaptat ca să fie și pe placul lor, cu feluri preferate de cei mici – paste, șnițel sau ... pizza Hello Kitty. Deci, fie că stai/ești cazat în Râșnov sau ai venit pentru o zi să-l vizitezi, ori ești doar în trecere spre o altă destinație, un popas La Promenada, pică bine. Iar dacă vrei să fii servit acasă sau la pensiune/cabană, foloseşte butonul "Comenzi" de mai sus (disponibil în aplicaţia Unde Mergem)!

Am auzit de Ma Pizza în plină pandemie şi a devenit de la prima degustare noua pizza favorită. Le dorim şi ne dorim să rămână cât mai mult aşa! 🙂 Am aflat apoi că aici aluatul folosit pentru blat este făcut cu maia, este mai hidratat decât se face în mod obișnuit la pizza și este maturat minimum 24 de ore, ceea ce îl face mai ușor de digerat. Așa cum spun italienii înșiși. Ingredientele utilizate sunt de foarte bună calitate, ceea ce dă un mare plus produsului finit. De fapt, sunt cele mai bune ingrediente pe care le-am găsit până acum într-o pizza! Pe oricare ai alege-o, nu ai nimic de pierdut. Toate sunt foarte bune. Poți opta pentru una dintre variantele clasice, cum ar fi Margherita sau Quattro Formaggi sau poți încerca ceva inedit, cum ar fi Mortadella e Pistacchio sau Estiva, în două dimensiuni – 32 (Clasica) sau 27 cm (Junior). Fior di latte, pesto, busuioc, roșii uscate, ciuperci, măsline, prosciutto, solo sau insieme, toate vor cânta „Felicita” papilelor tale! 😋 Știi fița aia cu marginea pe care nu o mai mănânci când începi să te saturi? Aici nu! Poate doar dacă ești la dietă și chiar nu vrei să forțezi limitele în ziua „de trișat”. Îți poți comanda (Duminică-Miercuri 11:00-21:00, Joi-Sâmbătă 11:00-22:00) pizza preferată la telefon sau online (în orele de vârf livrarea poate dura ceva mai mult) iar livrarea este gratuită în oraș, cu o comandă minimă de 35 lei. Dacă vrei să fii sigur că o vei mânca fierbinte o poți ridica tu din food court Magnolia sau o poţi mânca direct acolo - în plus, aşa poţi beneficia de o campanie prin care acumulezi ştampile ce îţi pot aduce o pizza gratis! 🙂

Nu ne-am fi gândit niciodată că într-un restaurant vegan, în care se găteşte fără prăjire în ulei, poate să miroasă atât de bine. Atât de bine, încât aproape că îţi pare rău că nu au mai multe feluri de mâncare disponibile! Meniul - altul în fiecare zi şi în fiecare săptămână (nota 10 pentru inventivitate!) - este publicat în fiecare zi de luni pe pagina de Facebook a restaurantului, la data documentării costa 25 lei (fel 1, fel 2, salată şi pâine/ mămăligă) dar ştim cu toţii că genul ăsta de mâncare nu a fost niciodată ieftin. Poţi alege şi doar un singur fel, ori unul din deserturile care îţi fac cu ochiul din vitrină, pui pe tavă, plăteşti şi mergi la masă! Doamna Lili - care administrează restaurantul - ne-a povestit cu pasiune despre misiunea pe care şi-au asumat-o, de promovare a mâncării raw-vegan cu ingrediente 100% vegetale şi aproape integral proaspete (mai ales în sezonul cald), cea mai mare parte dintre legume provenind din grădina proprie dintr-un sat de lângă Braşov... în timp ce vorbeam tocmai primiseră o lădiţă cu roşii. 🙂 [Roşii din producţia proprie.] Nu am apucat să mâncăm nimic dar am băut una dintre cele mai bune limonade din viaţa noastră, îndulcită cu miere (singurul ingredient de origine animală folosit aici), în care se dădea o "luptă" acerbă pentru supremaţie între aromele puternice ale plantelor şi fructelor proaspăt mixate; după câteva sorbiri am declarat câştigătoare ghimbirul şi menta! 🙂 Dar cei câţiva oameni pe care i-am chestionat cu privire la acest loc ne-au spus că mâncarea este bună - poate că un "carnivor" nu va fi impresionat - nu este ceva "wow" dar asta pentru că nu este "îmbogăţită" cu tot felul de aditivi şi arome... Din ce am văzut noi, totul te duce aici cu gândul la modestie (în sensul bun al cuvântului) - amenajarea este simplistă, locul nu iese cu nimic în evidenţă, chiar va trebui să fii atent ca să îl găseşti după ce parchezi, fiind amplasat la demisolul unui bloc din cartierul Avantgarden (sugestie: lasă un număr de telefon la maşină, pentru că majoritatea locurilor de parcare sunt proprietatea locatarilor din zonă). Majoritatea clienţilor sunt localnici - iniţial a fost destinat exclusiv personalului şi managementului firmei care a construit cartierul (de unde şi numele restaurantului) - dar datorită cererii mari a locuitorilor, a fost deschis şi pentru public. Ca o concluzie, dacă vrei o mâncare fără carne, sănătoasă, gătită proaspăt în fiecare zi şi nu te deranjează să te serveşti singur... mergi la Maurer For Life. Sunt şanse mari să îţi placă!

Millenium Pub & Cafe are deja istorie în segmentul restaurantelor şi cafenelelor din Brașov - îşi bucură clienţii în acelaşi loc încă de prin 2010 - nu sunt mulţi concurenţi care se pot lăuda cu așa ceva! Și a reuşit să-i fidelizeze pe mulţi dintre ei nu cu oferte sau preţuri mici (dimpotrivă, am putea spune că preţurile de aici sunt medii şi peste medie) ci cu mâncare bună, ambianţă placută şi servicii de calitate. [În faţa restaurantului sunt multe locuri de parcare.] Atmosfera nu este de restaurant ci mai degrabă de pub iar cele 80 de locuri sunt de multe ori neîncăpătoare (este recomandată rezervarea mai ales în weekenduri) poate şi datorită celor 20 de locuri de parcare rezervate pentru clienţi, fiind singurul restaurant din Centrul Vechi care se poate lăuda cu o parcare proprie (gratuită) atât de mare! În sezonul cald activitatea se cam mută pe terasa de lângă restaurant, o grădină de vară, foarte răcoroasă şi frumos amenajată. De preferat și aici rezervare! 😍 [Separeul din grădina de vară.] Indiferent că vorbim despre micul-dejun, feluri principale, ciorbe (care se servesc toată ziua) sau deserturi, porţiile sunt generoase; pentru cei aflaţi la regim sau pentru copii, pot fi comandate şi jumătăţi de porţii - aflaţi detalii de la ospătari. Meniul este destulde variat, cu preparate din bucătăria românească, europeană și câteva, chiar din cea asiatică/indiană. În vizita noastră de documentare am încercat două ciorbe (de burtă, 39 lei și de vițel, 37 lei) care au venit însoțite de smântână și ardei iute (cea de burtă); o porție de ficăței la tigaie (45 lei) garnisiți cu cartofi prăjiți (17 lei) și o salată de varză (15 lei); și o porție de coaste de porc (79 lei), care s-a dovedit a fi cea mai inspirată alegere de la masă ☺️: bucăți de carne gustoasă (am bănuit noi, gătită sous vide), cartofi copți, sos și asortiment de salată. [Coaste de porc cu cartofi și salată.] Toate deserturile (cu excepţia îngheţatei) sunt proaspete, preparate "în casă" - noi am încercat papanașii - auzisem că sunt printre cei mai buni în Braşov - așa e, dar am constatat că sunt și printre cei mai scumpi (39 lei) 😀 însă am profitat de posibilitatea ca cei 2 papanaşi din porție să fie serviți separat 😉. [Cu smântână și dulceață din plin 😋] E un restaurant cum nu sunt multe prin Braşov, unde vei găsi mult zâmbet, mâncare bună şi o atmosferă aproape familială. Şi am mai constatat ceva drăguţ aici: dacă ai o dorinţă sau o curiozitate culinară, poţi să i-o împărtăşeşti ospătarului care te serveşte - există disponibilitate de a-ţi fi îndeplinită, în limita posibilităţilor! 🙂 

Ne-am „împiedicat” de Panner la scurt timp după ce s-a deschis, prin 2018, pe mult-circulatul culoar Rucăr-Bran, în Moieciu de Jos. Și de-atunci ne tot „împiedicăm”, mai de fiecare dată când trecem prin zonă... 🙂 Prima dată ne-a atras atenția clădirea, complet atipică în peisajul autohton, cu o arhitectură deosebită – ne-a făcut să gândim că „arată bine; trebuie să fie ceva ok înăuntru...” Apoi denumirea – PANNER; suna așa... a coș; un coș cu ceva bun? Să vedem! Și am avut ce vedea... [Terasa cu lemn, piatră şi ... mult soare.] Să revenim un pic la clădire ... Cumva în mijlocul lui Nicăieri ... într-un loc unde ultimul lucru pe care te-ai gândi să-l construiești ar fi o cofetărie... Dar se pare că nu a contat acest detaliu, chiar deloc! Clădirea te cheamă la ea! Lemn și piatră, lumini și culori îmbinate armonios. Și la exterior și în interior. Lemn recuperat, piatră șlefuită, totul încadrat perfect în peisaj, pe gustul ochiului (așa cum ar trebui să fie cât mai multe clădiri, în cât mai multe locuri). Iar interiorul... foarte pe gustul papilei! 😀 Am deschis cu clasicii: cremșnit și savarină. Și cum niciun clasic nu devine clasic în mod nejustificat, ne-am bucurat să constatăm că elementele de bază sunt acolo; cu ceva îmbunătățiri și modernizări, dar binevenite. Ne-am promis că vom reveni. Și au mai urmat ... păduri negre, choux-uri, cafele ... și mai avem de revenit ... 😋 Dacă îți place bezeaua poți încerca Pavlova - e aerată și ușoară, cu fructe acrișoare, crocant-spumoasă și moderat dulce. Ne-a plăcut și carrot cake; am trecut peste reticența de a accepta morcovul într-un desert și surpiza a fost foarte plăcută - pufoasă și delicioasă, nu foarte dulce și echilibrat aromată. [Carrot Cake şi Pavlova. Impecabile!] Oferta e variată și include cofetărie, patiserie, produse vegane/de post dar şi ceva băuturi, apă, sucuri răcoritoare, fresh. Mai sunt și băuturi sezoniere - ceaiuri originale (mentă-eucalipt, trandafir, rodie), caffe latte (amaretto-turtă dulce), vin fiert (servit alături de alune picante). Sau dulciuri sezoniere - cu dovleac, turtă dulce, cozonac etc. Plus candy-bar (pe aria județului) și torturi pentru evenimente... la unul dintre acestea am avut ocazia să testăm un tort White Sensations, cu o combinaţie foarte interesantă şi insipirată de ingrediente. 😋 A, şi o cafea foarte bună disponibilă în multe variante, inclusiv to-go. [Numai pentru cafea, şi tot merită să faci un popas 😊] Și credem și că toate sunt gustoase și de bună calitate, având în vedere că de fiecare dată când am fost mai că nu am găsit masă, plus numeroșii clienți care își luau produsele pentru acasă (sau în maşină). Frișca este naturală, ciocolata belgiană, romul rom (nu esență). Totul este creat, frământat, dospit, copt, însiropat, decorat, stors în laboratorul propriu aflat în aceeaşi clădire, deci prospețimea produselor ar trebui să fie asigurată. Toate produsele sunt testate, de la gust la aspect, la forma de prezentare. Și apar constant noutăți și inovații. [Când e greu să te decizi... le iei pe toate 3! 😍] Din produsele sărate poți încerca alunele casei, la fel de scumpe ca și restul produselor (dar și mult mai bune) comparativ cu ale altor magazine de profil. Am remarcat în ofertă și bezeaua - disponibilă la suta de grame... sau la kilogram 😉 în funcție de cât de mare e pofta. [Dulce, sărat sau... amândouă? 😊] Deci ... dacă simți că ți-a scăzut un pic glicemia ... Panner e un loc foarte bun pentru o pauză și ceva bun 😋  Iar dacă e și cald, cu atât mai bine; poți sta pe terasă, la soare. Au și parcare încăpătoare (inclusiv un rastel pentru biciclete), așa că nu trebuie să te grăbești; poți să-ți iei aici chiar și... o pauză mare. 😀

Rețeta succesului Pizzeriei della Nonna conține ingrediente cu gust bun, grijă la preparare, atmosferă prietenoasă, arome ademenitoare. O poveste gastronomică foarte frumoasă, pornită în 2007 din dorinţa de a face la Braşov o pizza cât mai apropiată de cea tradiţională, coaptă la un cuptor cu lemne. Iar succesul la public a fost atât de mare încât acum se găteşte aici la două cuptoare cu lemne iar pe lângă pizza meniul s-a lărgit spectaculos! [Pizza fierbinte, abia scoasă din cuptorul cu lemne. Ce poate fi mai bun? 😋] De la prima privire aruncată pe meniu, imaginația începe să lucreze, pusă în mișcare de cuvinte-cheie, menite să stârnească pofte pentru cei care cunosc și apreciază o serie de elemente dintr-o bucătărie de calitate – cuptor cu lemne, gorgonzolla, rucola, grilliata, bocconcini, carpaccio, piper roșu. Și nu, nu e un loc „pretențios”, cu aere Michelin, ci unul prietenos, primitor, unde te uită timpul; cam ca la bunica (o bunică ușor mai sofisticată). Iarna când afară pișcă gerul, e o încântare să stai la demisol lângă șemineul în care pocnește focul. Decorul cald crează o atmosferă agreabilă iar personalul amabil și bine pregătit contribuie la o experiență foarte plăcută. Prețurile reflectă în cea mai mare parte corect calitatea preparatelor. [Atmosferă de poveste. 😍] Iar pentru că Nonna nu e chiar la ea acasă, ci în Transilvania, în meniu s-au mai strecurat, pe lângă roșii uscate, pizza al forno di legna și parmesanuri, câte o clătită brașoveană, o ciorbă, un mix grill ori o murătură. Așezată un pic mai departe de zona turistică de maxim trafic a Brașovului (cam 1,6 km de Piața Sfatului, o plimbare de cam 15 minute), Pizzeria della Nonna merită să lași măcar pentru o seară centrul și să te strecori pe câteva străduțe, pentru a descoperi și altceva. Te-am sfătui să nu mergi cu mașina proprie, pentru că sunt ceva probleme cu locurile de parcare în zonă; și oricum o cină are alt farmec dacă are și un pahar cu vin sau o bere la draft alături. 😉 [Bere în măsura potrivită, însoţitor perfect pentru multe lucruri de prin meniu. 😉] Prima noastră incursiune la Pizzeria della Nonna a fost una bogată și plină de satisfacții – o prânzo-cină cu prietenii după o plimbare sănătoasă prin natura din împrejurimile Brașovului, care culinar s-a concretizat în ciorbă, supe, burger, pizze, pește și lasagna, plus limonade, beri și specialități pe bază de cafea. Satisfacția? Deplină. [Un început perfect: Irish Coffee.] Drept urmare, putem recomanda, fără urmă de îndoială: Supa cremă de ciuperci de pădure (la vizita noastră aceasta era disponibilă la rubrica „supa cremă a zilei”, servită cu biscuite din foitaj) – delicioasă dacă îți plac supele cremă și gustul puternic de ciuperci; 400g, 21 lei. [Supă cremă de ciuperci de pădure cu biscuite din foitaj.] Ciorba de burtă – (400g, 25 lei; smântâna și ardeiul iute se plătesc separat) cel mai ne-italian fel posibil din meniu 😉 dar dacă ești fanul preparatului bucuria e mare căci o găsești în meniu și e ce trebuie; Pizza Nonna s-a bucurat de multă apreciere - 600g/43 lei, bogată, cu blat italian subțire și coaptă la cuptor cu lemne, o poți foarte bine lua ca atare sau garnisi cu sos, inclusiv de smântână cu usturoi dacă asta îți poftește papila, numai să nu spui vreunui italiano vero ce-ai făcut 😀; din Specialitățile Pizzarului am încercat San Remo - 500g/47 lei - un pic mai mică și un pic mai scumpă decât cealaltă, dar foarte „concentrată”, și în arome și în calorii (are câteva feluri de brânză), picantă (de la chorizo și fulgii de ceapă), presărată generos cu rucola; cine n-a vrut să dea pe apa sâmbetei efortul făcut și caloriile consumate în drumeție a ales pește – Dorada (în meniu sunt disponibile mai multe specii de peşte și variante de gătire) - bună, bine făcută, însoțită standard (așa vin toate variantele) de cartofi aurii cu mix de brânză și legume sote (parcă ne plăcea mai mult „însoțirea” de dinainte, cu sos pe bază de unt și lămâie și legume la wok); va trebui să te mulțumești cu lămâia de pe farfurie, că dacă mai vrei, costă și e cam scumpă aici 🤭. Dacă nu ești pe carne, poți alege Lasagna San Remo (450g/44 lei) cartof dulce, spanac, brânzeturi, acoperite onctuos cu salsa quattro fromaggi (ea a spus „mmm!”, el, gustând din farfuria ei, a spus „de ce?!”; na, fiecare cu-ale lui… 😀). [Lasagna San Remo 450g, 40 lei.] Iar pentru iubitorii genului, Burgerul Nonna (250/200g, 49 lei) este cam tot ce-ți poți dori de la un burger – carne de vită, ceapă, brânză, roșii, salată, doar că... vita e Angus, ceapa e fulgi, brânza e gorgonzola, roșiile sunt uscate iar salata e rucola; plus cartofi și sos cocktail – sună bine sau sună bine? Cine mai stă să numere calorii?! 😊 [Burger Nonna cu cartofi şi sos cocktail.] Întreg meniul este disponibil şi pentru livrări la domiciliu, serviciu gratuit în oraşul Braşov pentru comenzi de minimum 40 lei; pentru livrare în zonele limitrofe click aici pentru info. Am testat serviciul de livrări iar pizza a ajuns în termenul comunicat şi foarte important, caldă! [Deserturile astea sunt disponibile doar în restaurant. 🤩] Abia așteptăm următoarea vizită, căci mai sunt încă multe de gustat în meniu. Şi mai mult ca sigur va fi pe căldură pentru că am auzit numai de bine despre terasa Della Nonna! 😉 ...și așa a fost, în vizita de re-documentare am reușit să vedem atmosfera de pe terasă. Care ne-a plăcut, și chiar dacă toate mesele erau ocupate, ospătarii au reușit să servească în timpi acceptabili. [Terasa Della Nonna.] Am încercat Orez prăjit cu piept de pui (46 lei), Linguini cu fructe de mare (350g, 50 lei) și Burgerul de vită. Foarte bune toate, așa că verdictul a fost: în continuare, un loc #undemergem. Să ai poftă și... așteptăm o recenzie în care să ne spui cum a fost! 

Il Gufo Reale Viscri, sau, așa cum știu mai mulți, Pizzeria Viscri, este la numărul 11 din numitul sat, un fel de insulă exotică printre valurile consistente, aglomerate ale bucătăriei săsești. Dacă în sejurul la Viscri vrei să iei o pauză de la ciorba ardelenească, papară ori tarhon, Alexandra și Stefano, au soluția – o pizza ca la ea acasă, cu blat subțire, coaptă la foc de lemne, într-un vechi cuptor săsesc. Noi am fost curioși, așa că le-am trecut pragul. Și am fost plăcut surprinși – într-un loc turistic atât de mic să găsim așa un nivel de calitate. Am testat clasic – Pizza rucola. 37 lei (cu mozzarella, roșii și rucola) dar și o specialitate a pizzeriei, în ton cu locul și personajele faimoase – Pizza Principe, 44 lei (inspirată, zice Stefano, din mic-dejunul englezesc - cu bacon, ou ochi, mozzarella, ceapă verde și roșii). Foarte bune amândouă – blat subțire și gustos, ingrediente de bună calitate. Ne-a plăcut că Alexandra ne-a atenționat asupra oului de pe Pizza Principe, care, fiind copt, are un aspect puțin diferit de un ou-ochi obișnuit. [Pizza în "stil" englezesc, la Viscri 😋] Pe lângă pizzele clasice, la capitolul specialități, în afară de Pizza Prințului mai există și „fantezia bucătarului”, care ascunde creativitatea de moment și disponibilitatea produselor de sezon, cu care Stefano te poate surprinde, sau Pizza ciobanului, cu telemea și slănină, nescrisă în meniu dar pentru care locul a devenit deja faimos când este disponibilă telemeaua.  Localul este unul micuț, amenajat în curtea unei vechi case săsești, unde timpul pare că s-a oprit în loc, în special datorită regulilor UNESCO, parte al cărui patrimoniu este satul Viscri. [Vei mânca într-o curte veche săsească.] Personalul e simpatic și e alcătuit în cea mai mare parte din membrii familiei. Atmosfera e confortabilă și relaxată, așa cum se naște atunci când pasiunea și dragostea pentru ceea ce faci stau la baza activității. Un sicilian a venit la Viscri, pentru prima dată în România, împreună cu iubita lui, Alexandra, ale cărei rădăcini au rechemat-o acasă; iar el a decis că ăsta e locul unde vrea să trăiască. Și ca să nu se despartă total de Italia au hotărât să împartă cu alții ce are ea mai cunoscut – pizza; și totodată să aducă ceva nou în oferta locală. Așa că au lansat Bufnița (Il Gufo), unul din simbolurile satului de altfel, pe ulița principală. Și au ajuns să atragă nu doar turiști, ci au devenit furnizori de gusturi italiene și pentru localnici, inclusiv cu servicii take-away. [Siclian mândru de cuptorul lui din Viscri!] În martie și noiembrie sunt deschiși doar în weekend; cel mai sigur ar fi să suni dacă vrei să ajungi la ei. În plin sezon însă îi găsești în acțiune de joi până duminică începând cu ora 13 și până spre orele 21 (cu ultima comandă la 20:30), fiind de altfel printre puținele localuri din zonă unde poți mânca până atât de târziu. Dacă vrei să stai pe terasă, programul de funcționare depinde mult și de vreme; dar începând cu vara lui 2023 a fost amenajată într-un vechi beci săsesc și o sală de servire cu aprox. 20 de locuri. Pe lângă pizza, te mai poți pot delecta și cu tiramisu la desert sau sucuri pe bază de siropuri naturale, ori socată. În aceeaşi curte se află şi un magazin sătesc de unde te poţi aproviziona cu ceva rece, dulce sau sărat pentru drum. Pentru că spațiul este destul de limitat, din curte poți privi, dacă ești curios, pe geam în bucătărie, să-l vezi pe Stefano la treabă; din aceleași considerente de spațiu, toaleta este unisex. [Pizza italiană făurită într-un vechi cuptor săsesc.] Mica afacere de familie încă nu avea implementată plata cu card la momentul vizitei noastre, deci asigură-te că ai cash. Și, deși e o afacere mică, este implicată în viața comunității, organizând cu și pentru copiii din sat ateliere de pregătit pizza sau participând împreună cu alţi antreprenori la curăţenia „de primăvară” din sat şi împrejurimi, înaintea sezonului! 👍 La data documentării noastre umbrelele nu erau încă instalate iar Alexandra ne-a invitat să venim şi vara, când curtea este plină de ghivece cu flori şi plante aromatice. Până o să revenim noi, poate ne spui tu cum i-ai găsit! 🤗 Şi nu uita: în aplicaţia Unde Mergem poţi să creezi liste de călătorie unde să salvezi locurile pe care crezi că merită să le ai în vedere!

După schimbarea de management făcută aici pe la jumătatea anului 2020, ne-a făcut plăcere să (re)descoperim singurul restaurant cu specific pescăresc din zona Râşnov-Bran: oamenii sunt mai serviabili, am simţit zâmbetul lor când am fost serviţi, chiar dacă era ascuns în spatele unei măşti purtate foarte responsabil... 🙂  A durat fix 25 minute de la momentul în care am comandat şi până a fost adus primul fel de mâncare. Un interval decent pentru un restaurant... am fost şi în fast-food-uri unde am aşteptat atât. 😀  Oricum, timpul a trecut repede la mini-foişorul de 6 locuri unde am stat, amplasat la câţiva paşi de un heleşteu în care forfoteau sumedenie de peşti. Nu am fost serviţi cu vreunul dintre ei, am înţeles că tot peştele gătit aici provine de la vestitele crescătorii de peşte Doripesco, transportat aproape zilnic, proaspăt pescuit. [Terasa cu foişoare.] Şi se simte. Am încercat mai multe de prin meniu: pentru început gustările pescăreşti (una rece - în care am regăsit icre preparate aici, vestitul batog afumat de la Doripesco dar şi novacul afumat de Ţara Bârsei - singurul produs piscicol românesc Protejat Naţional; dar şi una caldă cu nişte chifteluţe şi mici din peşte foarte bune). Apoi nişte gulaş şi ciorbă din peşte, saramură (de crap şi de păstrăv) şi un păstrăv prăjit în fulgi de porumb, însoţit cu un sos de usturoi delicios... 😋 [Gustare rece "Made by Doripesco".] Totul a fost bun, adecvat specificului locului. La fel şi preţurile (o saramură de crap/păstrăv cu mămăliguţă costă 35 lei, pentru 250-300g de peşte şi mămăliguţă), ne-au făcut să nu regretăm nicio clipă că ne-am făcut pofta de peşte aici! Am observat însă că preţurile la băuturi sunt sub medie ... o fi o strategie de marketing ca să te facă să iei şi o cazare. 😉 [Saramură de crap.] Ciorba şi mai ales gulaşul din peşte (crap) ne-au cucerit. Porţiile sunt foarte mari (450g + 100g peşte), sunt şanse să nu mai rămână loc pentru altceva după... 😋 [Gulaş din peşte.] După un final apoteotic cu nişte papanaşi delicioşşşi, am observat în meniu şi nişte „porcării” care sunau al naibii de bine dar pe care nu am putut decât să le „salvăm” în memorie pentru o vizită ulterioară. Mai ales că am aflat că sunt furnizate de renumita măcelărie Tixi din Hărman... [Papanaşi cu dulceaţă de afine.] Eşti în trecere pe drumul dintre Predeal şi Râşnov sau eşti cazat la una din numeroasele cabane şi vile din zonă, şi ai poftă de un peşte? Salvează acest loc în lista ta de locuri Unde să Mănânci de pe Unde Mergem! 🙂

Restaurantul Belvedere îți oferă o perspectivă spectaculoasă nu doar asupra Brașovului ci și asupra mâncării, în general. Este un loc unde arta culinară se îmbină perfect cu serviciile de înaltă clasă. Pe bune! Dacă nu ești din Brașov și/sau mergi pentru prima dată la Belvedere, s-ar putea să ai ceva dificultăți în a-l găsi, pentru că e așezat „strategic” undeva pe un versant, de unde și frumoasa priveliște asupra zonei vechi a orașului. 😀 Ca să ajungi la restaurant, ia ca reper hotelul Belvedere şi odată ajuns la recepţie nu mai trebuie decât să te urci în lift.  Odată intrat, totul va fi o experiență deosebită, într-o armonie completă – priveliștea, atmosfera, lumina, mesele, servirea, MÂNCAREA, băuturile. Bun gust. Haute cuisine. Răsfăț pentru simțuri. Singurul care nu se va simți prea răsfățat, va fi poate doar portofelul; dar nu are argumente să se revolte: o masă la Belvedere este cultură culinară, iar arta cere sacrificii!🙂 Inedit pentru peisajul culinar brașovean ni s-a părut și ne-a surprins plăcut aici meniul de degustare, în două variante, cu patru sau cinci preparate și desert, cu care poți face un real ocol al planetei ... gusturilor, texturilor, aromelor și culorilor în ... cinci (sau șase) farfurii. Pentru o experiență culinară completă, la asta poți adăuga și un meniu de degustare de vinuri, cu patru sau cinci tipuri selecte de vin. Pentru a oferi o cât mai mare varietate, meniul se schimbă periodic și, mai mult, dacă vrei „aventură”, poți comanda surpriza bucătarului - alegi carnea pe care o preferi (e ok și dacă esti vegetarian, sunt soluții și pentru tine), iar acesta îți va face o farfurie care nu este prezentă în meniu, ci va fi special creată pentru tine! Noi am încercat și recomandăm cu drag Felii din mușchi de vită cu parmezan în bacon cu carpaccio din țelină coaptă și dulceață de ceapă roșie cu ardei gras, File de calcan de Marea Neagra cu morcov confiat și piure de cartofi cu muștar franțuzesc, Trilogie din pește - cu Dorada, somon în foaie de alge marine și cozi de creveți, toate însoțite de legume la tigaie și cartof copt. Indiferent ce vei alege din meniu, farfuria va fi o mică operă de artă. Iar servirea ireproșabilă. Eleganță și rafinament. Gusturi interesante și sofisticate, aranjate după secretele maestrului bucătar în artă culinară Șef Bucătar Ioan Florescu. Produse proaspete, sănătoase, diverse și de calitate, parteneri locali. Creații culinare fine cuisine.  Oricât de mult am căutat şi ceva negativ de spus, nu am găsit. Dar o să mai mergem! 😀

Restaurantul Muntele Rece din Predeluț, Bran, este un loc reinventat și ușor atipic pentru zona în care se află.  Reinventat pentru că a trecut printr-o serie de etape succesive de modificări, îmbunătățiri, adaptări, dezvoltări. Atipic deoarece face parte dintr-un curent axat pe activități concentrate mai bine pe satisfacția clienților (într-o regiune cu mult "lasă, că merge și-așa, vin turiștii...") și pe oferirea unor produse de calitate, fără însă a fi pretențios sau prea nișat.  [View de pe terasă 😍] Meniul e unul mai degrabă restrâns (calitate, nu cantitate) și este construit pe specificul zonei, adicătelea carnea este la ea acasă, nu lipsesc ciorbele tradiționale, ori gustul de afumătură. S-au mai strecurat și ceva „internaționalisme” - risotto cu parmezan, doradă. Și indiferent de origini, că-s din garnița proprie sau de pe oceanele lumii, toate sunt dichisite și aranjate. Și ne-am dedulcit și noi cu ce ne-a făcut mai convingător cu ochiul din meniu. 😉 [Ciorbă de cartofi cu afumătură, bună și frumos prezentată.] Uvertura – Ciorbă de cartofi cu afumătură și tarhon 25 lei/350ml; esență de savori ardelenești adunate împreună – cartofi, carne afumată, legume –  acrișoară dar grea; trebuie să-ți placă, ca să-ți placă. Sau poți lua o clasică ciorbă de vită; tot 25 lei, (noi am nimerit-o tocmai luată de pe foc, iar mirosul de leuștean care evada din bucătărie ne-a cucerit). Dacă nu toată lumea de la masă e gurmandă, se poate comanda și porție mică de ciorbă (aceasta e o opțiune binevenită mai ales pentru copii). Iar pâinea crocantă, cu ulei şi ierburi aromatice... merită să te duci la Muntele Rece și numai pentru ea. Dar ca să fii sigur, întreabă înainte de a ajunge, pentru că este disponibilă doar în anumite perioade, când fluxul de turiști este mai mare. Oricum, chiar și cea simplă, ardelenească, e delicioasă! [O pâine delicioasă.] La data celei mai recente documentări erau în meniu două feluri pe bază de pește. Noi le-am încercat pe ambele. Fileul de păstrăv în crustă de mălai, transformat dintr-un "banal" păstrăv prăjit, cu mămăligă și mujdei în ceva special - servit cu garnitură de cartofi cu unt și pătrunjel, lângă care se poate adăuga la cerere un mujdei, cu un plating deosebit; și gustos. Și Fileul de dorada cu risotto, sos de unt și lămâie - rumenit ușor și servit cu bulgări de risotto, presărați cu parmezan - creativ și delicios.  Totul la prețuri decente - 60-65 lei și porții îndestulătoare. [Fileuri de doradă cu risotto.] Iubitorii de paste pot alege între două variante, ambele „de casă” furnizate de un producător artizanal din Brașov: cu pui, smântână dulce, oregano și parmezan sau cu sos roșu, busuioc, usturoi și parmezan. Pe noi ne-a tentat prima variantă și cu plăcere am constatat că tagliatellele, bine învelite în sos, chiar au o textură și un gust diferite de cele ale pastelor "de supermarket". Cele cu sos alb costă 40 lei, cele cu sos roșu 35 lei, porție de 350g. [Tagliatellele à la Muntele Rece 😋] Pentru cine caută variante mai lejere, meniul include și trei salate: Muntele Rece (cu piept de pui), Grecească și Caprese, 49/47/47 lei, 320g. Dacă nu stai cu ochii pe calorii și te ține bila, merge unsă o Merinda Brăneanului, din cârnați și ceafă afumate, produse local, servite cu mămăligă și murături; 420g, 60 lei. [Merindea Brăneanului.] Fă loc și pentru un desert clasic - Clătite brașovene. Rețeta, cu tradiție în zonă, a primit și ea un "twist", o tușă personală... Au primit lângă ele înghețată, biscuiți făcuți în casă și fructe, plus design. [Un sfârșit de masă cum nu se poate mai bun 😍] Programul de funcționare este zilnic, între 12:00-21:00, cu ultima comandă la 20:00. În funcție de sezon și sărbători, în meniu își mai fac preparate (de Crăciun - preparate specifice din porc, de Halloween - plăcintă și de dovleac) și băuturi specifice (vara, băuturi reci - limonadă, socată, iarna, băuturi calde - vinul casei fiert, suc de mere de casă sevit fierbinte și cu scorțișoară). Ne-a plăcut mult că primești apă la masă (dacă nu-ți este adusă de la început, poți cere). Și au chiar și o bere artizanală făcută în zona Brașovului, care a primit numele restaurantului - Berea Muntele Rece. Chiar dacă nu e menționat în meniu, mâncărurile preferate de copii (paste, șnițel) pot fi comandate în mini-porții (după o eventuală ciorbă, tot mică); apoi, afară îi aşteaptă un loc de joacă. Iar pe cei dornici de o siestă, câteva șezlonguri și câteva beanbags, plus un vechi jilț excelent recondiționat, foarte confortabil. 😍 [Loc pentru siestă 😍] Restaurantul asigură micul-dejun oaspeților cazați în pensiunea cu același nume - click aici pentru detalii. Dar poate fi servit și celor din exterior, necazați în pensiune, în intervalul 08:30-10:00; în sistem bufet-suedez, costă 40 lei/pers. și conține preparate reci și calde de calitate (unele de la furnizori locali, altele făcute în casă), cafea espresso. 👍 [Bufet mic-dejun.] În concluzie, putem spune că Muntele Rece e un restaurant mic dar cu sufletul mare, de unde sunt șanse foarte mari să plecați mulțumiți pentru banii plătiți acolo.

Eat. Play. Enjoy. Inspirată adaptare și binevenit sfat, atât în original (Eat. Pray. Love.) cât și în adaptare ❤️   Iar mai pe românește 😊 mâncare, băutură și distracție. Cam asta e esența conceptului TRICKSHOT, lansat de un antreprenor român în 2014, cu scopul declarat de a oferi o alternativă la ceea ce se găsește de obicei în zonele food-court, adică nu doar mâncare bună ci și posibilitatea a petrece timp de calitate împreună cu prietenii, colegii sau familia.  Concept care, după ce a fost validat cu succes în câteva malluri din București, a fost adus în 2023 și în AFI Brașov.  Și aici, la fel ca în celelalte locații din București, TRICKSHOT este împărțit în două zone: mâncare și activități de distracție. Despre partea de activități vorbim într-o recomandare separată, publicată în secțiunea Activități și Experiențe, iar despre restaurant, în cele ce urmează. 😊 Chiar dacă la prima vedere pare un loc sofisticat, de tip ,,dinner restaurant”, TRICKSHOT este, de fapt, o opțiune potrivită pentru orice moment al zilei. Meniul include preparate pentru mic-dejun, prânz și cină, servite în trei zone diferite ale restaurantului: zona de la intrarea dinspre food-court-ul mallului, terasa cu freest-cortină ( unde se află și barul) și terasa exterioară. [Zona de la intrare.] Micul-dejun, bazat în mare parte pe preparate cu ouă, este servit în cursul săptămânii până la ora 12:00 (restaurantul deschide la 9:00), iar în weekend până la ora 14:00. 👍 Începând cu ora 12:00 sunt disponibile supa zilei, câteva ciorbe și un meniu de prânz compus din supă/ciorbă și fel principal (preparate cu carne sau pește), care poate fi luat și la pachet și care se epuizează destul de rapid grație densității mari de corporatiști din zonă. Pe lângă acestea, poți alege dintre numeroase aperitive (care pot fi și împărțite între cei de la masă), salate de toate felurile (de la raw-vegan până la Crispy Caesar, salată grecească, falafel sau quinoa), la care poți adăuga mini-porții (70g) extra de piept de pui, calamar, avocado. Meniul mai cuprinde câteva sortimente de paste și risotto, preparate la grătar, câteva tipuri de burgeri și câteva feluri de pizza (inclusiv focaccia). Plus câteva specialități în secțiunea Chef’s Choice, între care se fac remarcate cele din pește și fructe de mare, foarte apetisant prezentate 😋. Meniul se încheie triumfal, cu câteva specialități de desert, de care ospătarul ne-a asigurat că sunt făcute „în casa” (deși era străin, am apreciat faptul că încerca să vorbească o română cât mai bună, și știm că diacriticele noastre nu sunt chiar ușoare.. ). 👍 [Terasa cu ferestre-cortină, climatizată.] Meniul este cât se poate de... internațional, reușind să aducă preparate din diverse bucătării ale lumii. Și, bucuria clienților fideli, este împrospătat cam la fiecare 1-2 luni. Modificările nu sunt majore, ci țin cont de sezonalitate și de feedback-ul primit, fiind înlocuite, de obicei, 8-10 preparate.  Din ce am văzut în cele câteva vizite făcute aici, în cursul săptămânii atmosfera e destul de relaxată, servirea e rapidă și, în general, comunicarea cu personalul de servire e destul de bună, chiar dacă mulți dintre ei nu vorbesc nativ limba română. În weekenduri și orele de vârf personalul din bucătărie și din sală este suplimentat, astfel încât timpii de așteptare să fie cât mai scurți. Este unul dintre restaurantele în care am primit cel mai rapid mâncarea, indiferent ce am comandat, acesta fiind un semn clar că sunt implementate proceduri și fluxuri de lucru eficiente.  Din informațiile adunate în documentarea noastră, această eficiență se datorează, în mare parte, existenței unei unități de producție interne centralizate, care deservește toate restaurantele din grup. Aceasta contribuie la optimizarea etapelor de producție, procesare, pre-gătire și gătire, asigurând totodată o constanță a calității pe termen scurt, mediu și lung.  👍 De exemplu, bucățile de carne de porc (folosite pentru preparate precum Big Mama sau cotletul Magnum) precum și cele pentru steak-uri (care sunt maturate minimum 21 zile) pleacă din unitatea centrală tranșate, porționate, vidate, la restaurant, nu mai rămâne decât să fie asezonate și gătite pe loc.  [Cuțit inox pentru steak - un detaliu care face diferența.] În echipa TRICKSHOT a fost cooptat și Claudiu Văcăruș - Campion Național și reprezentant al României la competiții internaționale de bartending. În calitate de Beverage Manager, el se ocupă la nivel de grup de tot ce înseamnă băuturi și concepte de bar, creând inclusiv acele mixuri signature de care clienții se pot bucura atât în restaurant cât și în zona de activități & divertisment din  întreaga rețea Trickshot România. Iar datorită prezenței în echipă și a unui Executive Chef, vei găsi mereu preparate „signature” și în meniul de mâncare! 👌 În final, se simte că în spatele celor care îți aduc la masă mâncarea și sau băutura comandată se află o întreagă echipă, mereu în căutare de idei noi și preocupată constant de inovație și calitate.  [Ecuador - cea mai vândută băutură signature Trickshot.] Pentru că știam deja că sunt preparați după o rețetă proprie, din carne de vită maturată, am încercat doi dintre burgerii casei, TRICKSHOT și Smashed, fiecare la 54 lei porția (cartofii prăjiți cu un sos de maioneză și usturoi costă extra, 12 lei/porția). Au fost gustoși, nimic de reproșat dar... poate că ne setasem niște așteptări prea mari când le-am citit descrierea din meniu. 😊 [Burgerul Trickshot.] La fel și Rib Eye Steak, un antricot de vită fără os, maturat, care a fost prezentat frumos, pe o placă din piatră, însoțit de cartofi prăjiți, sos Chimichurri și nițică sare gourmet; nici el nu ne-a făcut să decidem că e „de încercat și altă dată”. Poate că am avut un pic de ghinion și am avut parte de un cut mai din margine, dintr-o zonă care a avut parte de mai puțină maturare, poate că am prins un bucătar într-o zi mai proastă. Să nu fim înțeleși greșit: totul a fost corect gătit și n-a rămas nimic pe farfurie 😊, ce vrem să spunem e că pentru 148 lei ne-ar fi plăcut să nu fie loc de comentarii... Am fost întrebați cum dorim să fie făcut și a venit așa cum am cerut (medium-rare) însă pentru o cină cu vin bun și o discuție relaxată ar fi de apreciat, de exemplu, ca farfuria să fie încălzită. [Rib Eye Steak, bun dar se poate și mai bine.] În schimb, Ceafa de porc Big Mama, o altă vedetă a meniului TRICKSHOT, a fost ceva memorabil, pe care îl vom da ca exemplu tuturor celor care cred că e de ajuns să cumpere o halcă de ceafă de porc, s-o taie felii, s-o perpelească un pic pe grătar și apoi să ți-o servească în farfurie, fără vreo pregătire prealabilă! Big Mama e o bucată generoasă de ceafă, tăiată subțire inclusiv cu os (aici am înțeles rostul acelei unități de procesare proprii despre care vorbeam mai sus 😉), ținută exact cât trebuie pe grătar, după ce a fost mai întâi marinată într-un mix de condimente între care usturoiul își face bine simțită prezența. Însoțită de un mic asortiment de salată și o porție din cartofii prăjiți ai casei, pentru 62 lei este o opțiune care merită încercată, mai ales de către fanii acestui tip de preparate. [Pe cât de subțire pe atât de suculentă! 👌] La fel de reușit ni s-a părut Shrimps Tagliatelle (59 lei, 350g), foarte corect făcute, cu textura potrivită, atât pastele cât și creveții, cu sos roșu, roșii și pătrunjel proaspăt; se simt ingredientele de calitate și atenția la pregătire. [Memorabile. 😋] Am mai încercat și ne-a plăcut mult Lahmacun (29 lei, 250g), o variantă de pizza turcească făcută cu carne tocată și legume, peste care s-a presărat pătrunjel, ceapă și... niște boabe de rodie 😉 care dau o notă finală aparte fiecărei îmbucături. O foarte bună alegere, mai ales ca aperitiv de împărțit între cei de la masă – motiv pentru care și este prezentată în secțiunea Bunătăți de împărțit din meniu. [Perfectă pentru a fi împărțită, ca aperitiv.] Ca și în zona de activități, unde beneficiază de reduceri de 50% la bowling și biliard în cursul săptămânii, și în restaurant, de luni până vineri elevii și studenții (cu vârsta maximă de 25 ani) se pot bucura de un preț special (29 lei) la Smashed Burger. Cel puțin, așa era la data documentării noastre. 😊   Pe lângă oamenii cărora le place să petreacă timp în mall-uri, TRICKSHOT țintește cu destul de mult succes și segmentul corporate & aniversări, având un departament specializat pe organizarea de team-building-uri, petreceri corporate, aniversări, onomastici. Evenimentele sunt organizate în paralel cu activitatea curentă dar mai sunt și excepții, când sunt mulți participanți și este nevoie de tot spațiul disponibil. Așa că dacă-ți propui să mergi să mănânci la TRICKSHOT (mai ales în lunile de iarnă, când sunt multe evenimente corporate) nu ar strica să dai un telefon înainte. 😉 Sau să folosești aplicația proprie, unde după ce vezi disponibilitatea în timp real ai și opțiunea de a rezerva o masă; o funcționalitate pe care te încurajăm să o folosești pe cât posibil. În plus, în aplicație te poți bucura de tot felul de surprize, oferte speciale, bonusuri, cash-back în puncte de fidelitate (10% la mâncare și băuturi, 20% la bowling și biliard - nu se aplică la oferte speciale), așa că nu uita să scanezi pre-nota în aplicație înainte de a o plăti! 😉 Indiferent că ai sau nu aplicație, dacă te petreci de ziua ta aici vei primi un disount de 20% la întreaga consumație făcută, atât la mâncare și băuturi cât și la partea de bowling/biliard. 👍 [Eat. Play. Enjoy... cashback, discounts and more. 😉] Cu tot cu terasă, capacitatea restaurantului este de aprox. 270 de locuri pe scaune dar în cazul petrecerilor aniversare și corporate (unde de obicei masa este servită în sistem bufet) pot fi primite până la 500, chiar 600 de persoane în anumite condiții. Și apropo de terasă, la TRICKSHOT o vei găsi pe una dintre cele mai frumoase din Brașov, cu un view senzațional către Tâmpa! 😍 [Probabil, cel mai frumos view de la terasele Trickshot! 😍] Terasă unde, când vremea o permite, sunt organizate și brunch-uri, în fiecare ultimă duminică a fiecărei luni, de prin martie-aprilie până în noiembrie. În fiecare lună este aleasă o temă diferită (italian, grecesc, spaniol etc.), cu elemente și meniu specifice. După ce află tema lunii, doritorii pot rezerva locuri plătind o taxă de 129 lei/pers., care include un meniu prestabilit ce cuprinde aperitiv, fel principal și desert. Servite la masă, fiecare fel cuprinde mai multe preparate, care mai de care mai interesant și mai apetisant. 😋 Totul se desfășoară pe principiul brunch-ului, care, fiind o combinație de mic-dejun cu prânz, trebuie să conțină câte puțin din fiecare dar multă mâncare, preparată inclusiv live și servită pe îndelete (durează cam două ore), însoțită de băuturi în ton cu tema lunii (nu sunt incluse, se plătesc extra). Toate combinate cu multă socializare și bună dispoziție asigurată de un DJ care mixează muzică aleasă preponderent în ton cu tema evenimentului. Brunch-ul are loc între orele 13-17, interval în care poți veni oricând. Familiile cu copii sunt încurajate să vină să petreacă împreună, pentru cei sub 6 ani fiind pregătit un meniu special adaptat celor mici, care nu costă nimic, fiind inclus în prețul plătit de părinte ❤️ Iar copiii de 6-12 ani au inclus în prețul meniului un card cu 60 de puncte care pot fi folosite în zona de arcade-games (vezi detalii în recomandarea dedicată activităților TRICKSHOT)... bucuria lor și a părinților, care pot avea parte de un meritat respiro! 😊 Și tot special pentru copii, începând cu sezonul 2025 la brunch-uri este invitat și un magician! [Mediteranean Brunch...] Pe lângă brunch-urile lunare, în restul duminicilor este organizat un Sunday Barbeque – cu un meniu special bazat pe fripturi, mici, cârnați tradiționali făcuți în casă – toate pregătite live chiar pe terasă (când vremea o permite). 😍 Așa că, dacă e duminică, frumos afară și ai chef de un grătar, poți merge pentru prânz la AFI Brașov, pe terasa TRICKSHOT... și poate ne spui cum a fost, într-o recenzie a acestei recomandări în aplicația Unde Mergem! [... și Sunday Barbeque. 😋] Iar când ți se face dor să dansezi, reține că în fiecare seară de vineri, după ora 18, un DJ local cunoscut mixează live până la ora închiderii. 🤩

Dacă ești într-o excursie sau vacanță prin zona satului Vulcan din județul Brașov, restaurantul Wolkendorf al hotelului cu același nume poate fi o alegere bună pentru o masă plăcută. Unora le place atât de mult încât vin de la mare distanţă să mănânce aici. Deschis zilnic începând cu ora 13 și până seara după 22 (barul chiar după 23 dar ultima comandă la bucătărie este la 21:30), restaurantul oferă un meniu  à  la carte cu accent pe mâncarea tradițională românească, dar în care se regăsesc și câteva feluri internaționale. Punctat pe alocuri cu ingrediente locale, meniul este prietenos și cu vegetarienii. Atmosfera este una rustică, dată de arhitectura și amenajarea inspirate din istoria regiunii, cu mult lemn și elemente simple, inclusiv un cuptor-şemineu, care este și folosit pentru coacerea pâinii servite în restaurant. Pereții sunt „tapetați” cu obiecte vechi sau antichizate, evocând crâmpeie din viața satului transilvan de odinioară. [Loc de stat la poveşti.] Fiind dedicat clienților hotelului, restaurantul include și zona de mic dejun dar este una frumos amenajată, care nu-i fură prea mult din farmec. Are și etaj, iar dacă te nimerești acolo într-o perioadă în care în hotel sunt mulți copii, iar tu nu ai (cu tine), ar putea fi o idee bună să alegi o masă sus dacă vrei să fii mai la distanță de chiote și zbenguială. Restaurantul are cam 120 de locuri, așa că este spațiu pentru toată lumea... [Etajul e amenajat mai pe specific săsesc.] Meniul (care poate fi consultat și pe site-ul restaurantului) oferă cam din toate câte ceva – nu multe feluri dar suficient de variate - platouri tradiționale, aperitive, supe și ciorbe, salate, mâncăruri gătite tradiționale, grătare, paste și mâncăruri fără carne, deserturi; toate bine gătite și frumos servite. Și o listă acoperitoare de băuturi. Plus meniu pentru copii. Prețurile sunt ușor peste medie dar mâncarea este bună și porțiile în general îndestulătoare.  Vizitele noastre la Restaurantul Wolkendorf au fost cu repetare așa că am testat mai multe farfurii și ne-a plăcut mai totul.  Păstrăvul prăjit în mălai a fost mare și bine făcut iar sosul de smântână cu usturoi e delicios (350g/49 lei). Obrăjorii de vită, fragezi și cu gust inconfundabil au fost bine gătiți, cu sos gustos și bine acompaniați de un piure de cartofi cu trufe (deși în meniu scria că garnitura e de legume coapte, a fost în regulă) și o salată de ruccola (350g/59 lei). [Ceva finuţ, de seară... 😊] Coastele de porc la cuptor (450g, 59 lei), marinate și îmbăiate în sos au fost delicioase, alături de cei mai buni cartofi copți din câți am mâncat până acum – făcuți întregi, în coajă – plus două sosuri – barbeque, care a mers perfect cu carnea fragedă și sos de smântână cu usturoi, care a venit „mănușă” lângă cartofi; ruccola și berea, deși bune, au picat pe locul doi... 😀 [Ceva pentru prânz... 😋] Gulașul de vită (400g, 55 lei), gros și bogat, un clasic al regiunii, cu bucăți moi, multe și mari de carne și legume, nu foarte picant și nici cu prea mult chimen, servit frumos într-un mic vas de fontă, e o probă pentru gurmanzi; deși porția pare mică, e îndestulătoare iar când mai pui alături și pâinea proaspătă coaptă pe vatră (200g, 12 lei) și niște murături asortate (15 lei), nu poate fi decât... BINE 🙂 [...şi ceva pentru foame! 😀] Dacă îți plac aromele mai tari, de transhumanță 🙂 pastrama de berbecuț cu mămăligă merge perfect într-o seară rece, de toamnă-iarnă; iar la Wolkendorf ne-a plăcut ce-am mâncat; sperăm să-și păstreze sursa și modul de preparare, că e treabă bună – bucăți delicate, fragede, aromate, ușor condimentate cu usturoi (la gătit), aduse la masă alături de mămăligă, în vas de fontă; poți insista cu un sos suplimentar de usturoi sau opta pentru murături. [Pastramă de berbecuţ cu mămăliguţă, 350g/55 lei.] Deși restaurantul se axează pe bucătăria românească, am testat și Linguinele cu ciuperci și aromă de trufe; savuroase, potrivite pentru cină și pentru vegetarieni; n-am lăsat nimic în farfurie 😋 [Linguine cu ciuperci şi aromă de trufe, 250g/39 lei.] Dacă la finalul mesei, oricare ar fi ea, mai ai loc și de niște papanași (250g, 35 lei), merită încercați; eventual găsește un partener de vinovăție și spune-ți că e mai puțin grav dacă te mulțumești cu doar unul din porție 😉 [Papanaşi ardeleneşti, de mâncat pe îndelete 😊] Și la lista de băuturi stau bine, așa că poți să deschizi cu un Mojito, dar când vine vorba de vin, roșul casei nu prea e la cel mai bun nivel... poate că ar bine să se lucreze un pic la el. Noroc cu oferta bună de vinuri îmbuteliate din care multe se servesc şi la pahar! [Un pic "reinterpretat", dar cu ingrediente de calitate 🤩] Dacă ai vreun motiv (timp, spațiu) să nu mănânci la restaurant, poți comanda și lua la pachet; dar părerea noastră e că ar fi păcat: locul e frumos, atmosfera plăcută (mai ales dacă nu sunt prea mulți copii gălăgioși) iar mâncarea are farmec servită așa cum a intenționat creatorul ei. Parcarea hotelului Wolkendorf (şi el, un loc #undemergem, caută 🔍 Wolkendorf Hotel Bio & Spa pe site şi în aplicaţie) este suficient de încăpătoare și este disponibilă gratuit pentru clienții restaurantului. [Curte plină cu activităţi.] Curtea mare şi plină de atracţii, inclusiv un ţarc cu iepuraşi cu care se poate juca oricine, e un adevărat rai pentru copii, deci ai toate motivele să nu îi laşi acasă dacă vii aici. Numai că te rugăm: ai grijă de ei şi de confortul celorlalţi! 🤗

De peste 20 de ani, mulţi braşoveni aleg Roata Norocului pentru o masă în oraş cu familia sau prietenii. Şi dacă vii aici, înţelegi de ce: prețurile nu sunt mari, meniul este vast iar atmosfera este una caldă, primitoare, fără fiţe. 🙂 Parcă toată lumea se cunoaşte cu toată lumea, unii ospătari sunt aici de când există restaurantul și ai putea fi condus la masă chiar de proprietarul localului. Multe dintre preparate sunt în meniu încă de la deschidere, făcute după aceleași rețete; probabil că singurul lucru nou introdus în ultimii ani este... o bere 😊 produsă în Bavaria și vândută sub brandul propriu, disponibilă în două variante (albă nefiltrată și blondă), la preț de bere locală.  [Weizen Roata Norocului 😋] Deşi în meniu vei găsi şi preparate mai puțin românești, ţi le recomandăm pe cele din bucătăria națională. Roata Norocului este celebru în Braşov pentru ciorba de burtă, pentru micii reţetă proprie dar şi pentru biftec-ul tartar (o specialitate de carne crudă condimentată şi preparată de ospătar în faţa ta) - din motive de siguranță alimentară nu se servește în perioada mai-septembrie. Porţiile sunt mari, există şi posibilitatea de a comanda jumătate de porţii (pentru copii sau pentru cei aflaţi la regim 😉). Și pentru că există cerere, în meniu sunt disponibile și ciorbe (de burtă și de curcan) fără... carne, bineînțeles, la un preț mult mai mic decât cele cu. 🙂 Prețurile sunt decente, de ex., ciorbă de burtă cu smântână și ardei 28,9 lei (18,5 lei în varianta mică) sau ceafă de porc (pe care o găsești în meniu cu denumirea garf) cu cartofi prăjiți 39,5 lei. Dacă ești fan coaste de porc, aici îți recomandăm varianta marinate 😉 - 64 lei porția, include garnitură de cartofi prăjiți, sos. Pâinea, muștarul, ardeii iuți și mujdeiul sunt din partea casei. [Una dintre cele mai bune ciorbe de burtă din Brașov 😋] În sezonul rece restaurantul funcționează într-un salon care, deşi e relativ mare (aprox. 150 locuri), la prânz şi mai ales în weekendurile din sezon se poate dovedi neîncăpător; dacă nu vrei să fii pus în situaţia de a aştepta să se elibereze o masă, îţi recomandăm să faci o rezervare, măcar cu câteva ore înainte. În sezonul cald funcţionează doar terasa - mare, cochetă şi animată de zumzetul continuu produs de oamenii care se simt bine. Ambianța muzicală este asigurată de un mic band care cântă live în fiecare seară (cu mici excepții câteodată, sâmbăta și duminica), [La Roată, în sezonul de iarnă.] Restaurantul are o parcare proprie chiar peste stradă iar dacă aceasta e complet ocupată, găseşti relativ uşor loc de lăsat mașina pe străzile din apropiere. Dar poți veni și cu bicicleta pe care o poți „parca” la vedere, chiar în zona terasei. [Bicicliștii sunt bine-veniți.] Pentru comenzi cu ridicare poţi suna la numărul din pagină.

Dacă ești în zona orașului Victoria și vrei să manânci ceva bun, poți merge la Saga Pizza&Pub. Pe lângă mâncarea bună te vei bucura și de o imagine superbă a Munților Făgăraș.  [Cam aşa se vede de pe terasa Saga. 😍] Cu un meniu specific de pub, plus pizza, multe papile vor fi cucerite. 😋 Ingredientele utilizate proaspete, de calitate, rezultă în mâncăruri gustoase. Meniul variat include feluri pentru toate gusturile – pizza, „prăjeli americănești” (inele de ceapă, pui crocant, aripioare), burgeri, coaste, sandwich-uri, bruschetta, dar și feluri mai neaoșe (ciolan de porc) ori pentru cei mai la dietă (fructe de mare).  Porțiile sunt generoase, pentru gurmanzi iar prețurile accesibile (mai ales dacă iei în calcul porțiile 😀). Noi ne-am „făcut de cap” cu un platou crispy chicken (care vine însoțit de cartofii prăjiți și sosuri – ne-a plăcut în special sosul chili), niște costițe de porc băițuite cu sos barbeque (nu te lăsa păcălit de diminutivele gen „costițe” căci nu-s nici pe departe așa minione cum sună; și mai vin și împreună cu niște cartofi wedge și o salată Coleslaw, 550g, 36 lei), o pizza capriciosa foarte bună, cu blat subțire și topping exact cât trebuie 480g, 22 lei (dacă vrei topping mai bogat îl poți comanda extra; dar nu e cazul) și burgerul casei (burger Saga, 450g, 30 lei) care chiar că e o saga! 😀 (bogat „împănat” și epic de învins). [Saga: un burger epic!] Un loc ce credem că e foarte apreciat și la nivel local, căci tot timpul cât am fost acolo, mașina de livrări n-a stat mai deloc în parcare.  Sunt şi foarte creativi, tot timpul testează şi introduc în meniu lucruri noi... la data documentării noastre erau pregătite pentru "listare" pastramă de curcan cu mămăliguţă, brânză, smântână şi murături asortate (35 lei) 😮; tagliatelle cu vită şi ciuperci (400g, 28 lei); caracatiţă la grătar cu garnitură; ciolan de curcan cu cartofi aurii, murături şi  sos hrean (800g, 35 lei )... motive numai bune de revenit 😀! Am înţeles că nu sunt neglijate nici perioadele de post, când sunt pregătite feluri specifice. Servire promptă și personal prietenos și atent. 👌 [Interior primitor.] Interior eclectic, relaxant, confortabil, primitor, numai bun pentru întâlniri cu prietenii sau un popas de masă rapid și gustos ori doar pentru o cafea bună și un desert.  Terasă cu priveliște de 5 stele și încă una fără priveliște dar foarte confortabilă și plăcut amenajată (canapele, pernuțe...), amenajată la parter unde este şi un bar-cafenea (program 07:30-22:30) cu care nici centrul Braşovului nu s-ar face de ruşine. ✔️ Cafeaua, foarte bună, probabil cea mai bună din zonă, merită să "deviezi" un pic de pe DN1 chiar şi numai pentru ea! 😉 Şi dacă vrei să înnoptezi, au şi câteva camere foarte drăguţe, vezi recomandarea Saga Rooms din secţiunea Unde dormi! [Barul-cafenea de la parter.] O pată de culoare într-un oraș mic și liniștit, parcă uitat de timp... (sugestie: dacă mergi la Saga, mai ia-ți o jumătate de oră și pentru o plimbare în împrejurimi – zona veche a orașului – ar putea fi o experiență plăcută, inedită).

După ce a stat mult timp în paragină, ne-am bucurat tare mult când am văzut că cu tradiţie din Poiana Braşov a renăscut, cu o reamenajare frumoasă şi un meniu tradiţional, care aduce în prim plan mâncăruri inspirate de stânele româneşti. ["Tinda" stânii, plină de bunătăţuri 😍] O să îţi placă totul: de la holul de intrare, plin cu borcane cu murături şi cu frigidere în care se odihnesc la maturat viitoarele fripturi şi până la decorul rustic în care s-a folosit foarte mult lemn recuperat de la construcţii tradiţionale vechi din zona comunei Poiana Mărului - locul de unde provine şi cea mai mare parte a cărnurilor din meniu! [Decor autentic, cu mult lemn vechi recondiţionat.] În puţine locuri din România poţi vedea atât de mult lemn vechi recondiţionat - chiar şi în toalete, unde până şi chiuvetele sunt din lemn, la fel și sistemul foarte ingenios de închidere "automată" a uşilor. Am remarcat podeaua cu trunchiuri de brad încastrate în ciment şi "abajururile" becurilor: coşuri de nuiele şi clopuri de mocan 😍 [Terasă cu view și, unde te întâmpină viețuitorii de la stână. 😍] Atmosfera este faină peste tot dar ca să te bucuri și de view rezervă o masă pe pe una dintre terase (cea din grădina din spate te va duce cu gândul, din nou, la vechile stâne montane). Dacă e iarnă merită să "vânezi" mesele de lângă şemineu, în salonul central 😊 sau cele de la ferestrele dinspre stațiune, unde ți se desfășoară în fața ochilor în toată splendoarea lui muntele Postăvaru și domeniul lui schiabil. [Berbecuţ la ceaun.] Mâncarea este bună și destul de variată, în care vei regăsi multe preparate consacrate în celelalte restaurante din grupul Sergiana. Dacă îți va fi greu să te decizi la ce să te oprești, sugestia noastră este să încerci în primul rând produsele specifice: bulzul ciobănesc (55 lei/590g) şi berbecuţul la ceaun (78 lei, 350g), care ne-a fost adus într-o tigăiţă, însoţit foarte inspirat cu rondele de ceapă verde; ar fi fost perfect dacă preţul includea şi o garnitură 🙂 aşa va trebui să mai adaugi 10 lei pentru o mămăliguţă şi 15-16 lei pentru o salată de murături. Însă pâinea e din partea casei, făcută în casă, ţi se aduce la masă caldă (de cele mai multe ori fierbinte), pufoasă în interior, coajă crocantă la exterior - un deliciu 😋. [Pâine caldă de la Stână.] După ce le-am testat cam pe toate - ciorba de vită, de fapt "de vrăbioară şi cozi de vită" (32 lei, 300/50/150g), borşul de miel (31 lei, 200/200g) - care vin însoţite şi de ardei iute; ciorba de fasole (ar fi mers mai multă fasole 😊) cu afumătură și ciolan (30 lei, 340/60g)  lângă care ne-am bucurat să primim şi o ceapă zdrobită -  putem spune cu mâna pe inimă că preţurile uşor peste medie ale "zămurilor" de la Stână sunt pe deplin meritate: nu numai că ciorbele sunt foarte gustoase dar sunt şi foarte consistente, cu carne de bună calitate "din gros"! 😊 Sugestia noastră e să încerci musai Borşul cu carne de miel... doar eşti la Stână, nu? [Borş cu carne de miel. Pentru cunoscători 😉] Iar dintre felurile principale, am încercat şi apreciat tocăniţa de vită Angus (80 lei/400g) şi pe cea de căprioară cu ciuperci de pădure (87 lei/350g). [Căprioară cu arpagic şi ciuperci.] Apoi, în vizitele noastre de re-documentare am încercat Muşchiuleţul de porc, umplut cu brânză de capră şi spanac, garnisit cu dulceață de coacăze şi servit cu legume la grătar (580g, 82 lei). O rețetă specială, mai degrabă dinspre mesele caselor boierești decât dinspre stână 😉 cu gusturi aparte, delicate, date de brânza de capră și fructele dulci-acrișoare. Verdict: bun și pe săturate! [Mușchiuleț de porc fasonat cu dulceață de coacăze 😋] Dar și un  Medalion din mușchiuleț de porc cu pere și sos de piper (74 lei, 260/130g), preparat corect dar la care nici să nu îndrăznești să te gândești dacă ai o toleranță mică la condimente și picanterii 😉 [Aviz amatorilor: sos de piper din belșug! 😊] Iar în cea mai recentă vizită, pe lângă „validarea” câtorva dintre cele de mai sus 😊 pentru că ne era poftă de un mușchi de vită, l-am încercat pe cel care vine însoțit de sos de hribi. De-li-cios, de mult nu mai mâncasem ceva care își merite atât de bine banii - atât carnea (standard adusă medium rare - dar cel mai bine, ca să te asiguri sau dacă o vrei altfel spune-i ospătarului) cât și sosul, cu bucăți mari de ciuperci în el 👌 180/150g, 103 lei, am adăugat și o salată de ardei copți care a venit într-o porție generoasă - 200g, 17 lei. [Un mușchi de vită pe care o să-l ținem minte multă vreme.] Mai ales în sezonul de iarnă, e posibil să ai parte aici şi de muzică populară cântată "la ureche" de un mic taraf (în vizitele noastre câteodată ni s-au părut sunt un pic cam insistenţi în a-ţi capta atenţia). Ospătarii - îmbrăcaţi în port tradiţional - sunt foarte amabili şi îţi fac cu plăcere sugestii. Ca în orice loc de succes, mai există zile şi ore în care trebuie să ai un pic de răbdare pentru a primi un menu şi a face comanda. Nu strică să faci şi o rezervare înainte de ajunge aici deși, din ce am văzut când e foarte aglomerat nu iau rezervări prin telefon 😊. [Ospătar la Stână.] Drumul de la asfalt până la restaurant este din pământ şi pietriş, câteodată mai apare și câte-o groapă; atunci când plouă foarte mult sau când este zăpadă şi gheaţă s-ar putea să îţi prindă bine o maşină cu tracţiune integrală sau măcar, cu garda nu prea joasă. [Drumul spre Stână.]

Unul dintre punctele "fierbinţi" de pe harta destinaţiilor turistice din România, care concentrează două dintre cele mai vizitate atracţii din judeţul Braşov - Cetatea Râşnov şi Dino Parc - avea nevoie de un loc unde "plita-i veselă, cuptoru’ duduie, pufneşte şi mândru dogoreşte, iară ceaunu-i în forfotă şi dă să plece de pe pirostrii ca s-ajungă primu’ la masa dumnivoastră" 🙂 Dacă ai mai fost prin restaurantele grupului Sergiana, probabil că tonul ăsta ţi-e cunoscut ... iar dacă nu, vei face aici cunoştinţă cu felul foarte special în care înţeleg oamenii din firma asta să-şi trateze oaspeţii! Am poposit prima dată aici la câteva luni de la (re)deschiderea sub brandul Sergiana a acestui restaurant cu tradiţie şi ne-a plăcut tare mult, totul - de la degustarea din partea casei de şorici şi urechi de porc perpelite pe jar şi până la amenajarea rustic-modernă, cu pereţi tencuiţi tradiţional cu lut şi decoraţiuni din lemn recuperat dintr-o veche şură din zona Poiana Mărului - un vechi sat de munte cu tradiţie seculară în creşterea animalelor, de unde provine şi cea mai mare parte a cărnurilor din farfuriile de aici. [Tencuială din lut şi lemn recuperat dintr-o veche şură din zona Poiana Mărului.] După câțiva nai paşii ne-au purtat din nou pe aici şi ne-am bucurat să vedem că lucrurile stau bine în continuare la restaurantul (de) Sub Cetate. Am descoperit o terasă imensă compusă de fapt din 3 zone diferite şi cel mai mult ne-a plăcut cea amenajată în grădina din faţa restaurantului - o adaptare impusă de condiţiile pandemiei, foarte inspirată ideea de a o păstra și după aceea! 👍 [Terasa din grădină.] Gustarea din partea casei, oarecum "marcă înregistrată" a restaurantelor din grup, a fost nelipsită, doar că şoriciul, obişnuit Sub Cetate, a fost înlocuit temporar de jumările cu ceapă pentru care Sergiana a ajuns să se bucure de faimă dincolo de graniţele Braşovului. Nu ne-a deranjat asta 😍; dacă ar fi fost tăiate în bucăţi un pic mai mici, ar fi fost perfecte; aşa, au fost doar sublime. [Tratație de bun-venit.] De data asta am mâncat doar o ciorbă de văcuţă, căci eram tare pe fugă. Dar pe principiul "cine ştie să facă o ciorbă bună, ştie să facă orice" şi ţinând cont experienţele anterioare şi de satisfacţia cu care îşi pozau vecinii de mese mâncarea, cu siguranţă sunt delicioase şi specialităţile casei: ciorba de fasole servită în pâine, ciolanul cu fasole sau cu varză, carnea la garniţă ... iar despre coastele de porc am auzit numai de bine! 😋 [Ciorbă de văcuţă servită cu smântână şi ardei iute murat.] În acest timp, la bucătăria tradiţională de vară se pregăteau bureţii de fag pentru salată, la foc molcolm de lemne. Iar stiva de lăzi cu borcane deja umplute ne-a asigurat că vom găsi salată toată iarna! 🙂 [În bucătăria de vară se făcea treabă bună...] Serviciul nu este nici rapid dar nici lent, ţinând cont de faptul că vorbim despre un restaurant tradiţional românesc nu despre un fast-food şi de distanţa de parcurs între bucătărie şi terase... Oricum, indiferent în care zonă de terasă vei sta, te vei da cu greu plecat de aici, mai ales în după-amiezile de vară... Ospătarii sunt atenţi şi dispuşi să îţi dea toate detaliile despre cele de prin meniu, astfel încât să poţi face cea mai potrivită alegere. Iar berea, limonada şi fresh-urile sunt tot timpul proaspete şi reci! 😉 Dacă oricum ai de gând să vizitezi cetatea şi Dino, lasă maşina în parcarea mare cu plată (costă 12 lei/zi), pentru că parcarea din curtea restaurantului poate primi doar câteva maşini. Bine, o poţi lăsa şi pe marginea drumului aşa cum fac mulţi 🙂 dar s-ar putea ca cei de la Poliţia Locală să te taxeze cât nu face pentru asta.

Sub Tâmpa este un restaurant care în doar un an de la deschidere a reuşit să se regăsească în orice Top 10 al restaurantelor braşovene, după ce şi-a îndeplinit cu brio misiunea de a reinterpreta reţete tradiționale românești într-un concept inedit de gastronomie transilvăneană neo-tradițională. Iar timpul a trecut cu folos apoi... Nici nu ştim ce merită mai bine lăudat aici: atmosfera deosebită, servirea foarte bună, serile cu muzică live... sau mâncarea. Toate celelalte ar putea fi subiective, dar mâncarea este unanim apreciată. Porţiile generoase sunt reunite într-un meniu pe care-l vei citi cu poftă şi în care vei găsi multe suprize plăcute: coadă de bou cu piure de rădăcinoase şi murături, măduvă coaptă în osul ei, o burtă de vită crocantă... 😋 Sub Tâmpa este locul în care îţi vei dori să revii ca să încerci tot ce e prin meniu! Noi așa am făcut și ne-am bucurat să găsim totul la fel de bine cum știam. Chiar am constatat o noutate gustoasă și binevenită - un mic aperitiv oferit din partea casei, în ton cu stilul culinar general al restaurantului - o pastă de jumări, care merge perfect cu pâinea proaspătă, țărănească și coaja ei crocantă. L.E. În ultimele vizite de redocumentare nu am mai primit-o... păcat, că era delicioasă!   [Aperitiv "on the house", la care s-a renunțat între timp.] Pentru unii ar putea fi o problemă faptul că accesul auto nu este posibil până la restaurant - maşina trebuie lăsată undeva pe una din străduţele Centrului Istoric, de unde ai de urcat pe Suişul Castelului aprox. 300m; sau o poţi lăsa într-una din cele două parcări din capătul Aleii Tiberiu Brediceanu - parcarea Magazin Star Universal sau parcarea Spital Regina Maria - de aici vei avea de mers pe jos aprox. 700m, într-o plimbare agreabilă la poalele pădurii de pe Tâmpa. Recomandăm rezervare telefonică. Fideli principiului pe care ni l-am stabilit, de a verifica periodic locurile recomandate pentru a ne asigura de acuratețea datelor pe care le prezentăm, am revenit (februarie 2022) la Sub Tâmpa. Și ne-am bucurat să găsim lucrurile așa cum le știam - acceleași feluri gustoase, aceeași atenție în execuție și prezentare. [Mohito, în două variante, ambele delicioase!] Am deschis cu niște cocktail-uri, care nu au fost doar bune ci și foarte frumoase 🙂 Cât despre mâncare, Salata cu piept de rață a fost o alegere excelentă pentru cină, îmbinând armonios prospețimea verdețurilor cu dulceața sosului de zmeură și aroma pieptului de rață afumat. [Salată cu piept de raţă.] Pulpa de pui, fragedă și bine făcută, cu piure și boabe de mazăre, credem că ar putea fi pe gustul și foamea oricărui gurmand. Am apreciat faptul că ardeiul era proaspăt copt şi nu de la conservă dar ar fi fost perfect dacă înainte de a fi pus în farfuria-tigăiţă ar fi fost curăţat de seminţele care s-au amestecat cu celelalte ingrediente. [Pulpă de pui făcută bine, fragedă şi gustoasă.] Despre Pulpa de rață se spune că era servită doar la mese princiare și îi credem - gătită lent și însoțită de o combinație de ingrediente demne de papilele fine și ochiul critic ai cunoscătorilor în arta culinară (fructe și legume stropite cu sos aromat). [Pulpă de raţă.] Dacă preferi carnea de miel, Ciolanul de miel - gătit lent, servit cu spanac și piure de cartofi -  poate fi o alegere potrivită când vrei să te bucuri de gustul inconfundabil al acestui tip de carne. [Ciolan de miel.] Singurul amendament pe care l-am avut de făcut a fost temperatura de servire a mâncărurilor, care nu era ideală, deşi majoritatea sunt servite în nişte tigăiţe foarte simpatice care ar putea fi încălzite foarte uşor. Am transmis șefului de sală; ni s-a spus că nu mai sunt aduse fierbinţi pentru că au fost câteva cazuri de clienţi care s-au fript 🤓 dar că au în vedere o soluţie. Vom vedea 🙂 ┄ Și am văzut... în cea mai recentă vizită de redocumentare - februarie 2025 😊 când tot nu am primit farfurii calde dar am găsit multe noutăți în meniu, dintre care ne-au făcut cu ochiul și am ales un Mușchi de vită Uruguay („maturat mimim 30 zile”) - 89 lei pentru un file generos de 250g, lângă care am ales un sos cu piper verde (14 lei pentru un bolișor de 80g, foarte de ajuns) și o garnitură de sparanghel (23 lei, 180g). A venit așa cum l-am cerut (medium-rare), cu o feliuță de unt care când s-a topit a accentuat și mai bine aroma. Excelent preparate, au fost delicioase și pe săturatelea. 👌 [Mușchi uruguayan cu sparanghel și sos piper verde.] Apoi, Frigărui de miel care ne-au teleportat instant în... Grecia, când le-am văzut, le-am simțit aroma și apoi, gustul. De fapt, au fost mai bune decât în Grecia. 😊 Pentru prețul plătit (79 lei) am fost foarte mulțumiți, atât în ceea ce privește cantitatea (600g) cât și gustul delicios. Nu numai al cărnii ci și al garniturii de tabbouleh și humus (care a mers excelent cu lipia ascunsă pe fundul farfuriei), dar și al cartofilor, într-o porție generoasă, potriviți de de minune cu sosul de iaurt. Iar ardeiul, copt pe grill, a pus un capac picant foarte apreciat. 😋 [O bucățică de Grecie la poalele Tâmpei.] Și, cel din urmă, dar cu nimic mai prejos decât primele două, Pieptul de rață - mai de dietă. 😊 Porția s-a terminat repede, în schimb, a fost delicioasă și totul foarte frumos prezentat... am apreciat că am fost întrebați cum să fie făcut pieptul și a venit așa cum l-am cerut, medium-rare, și așa cum era prezentat în meniu: fileuri așezate pe un pat de piure din cartofi dulci, asezonate cu un sos de zmeură intens și însoțite de garnituri decorative din țelină și sfeclă coapte. Bun, atât de bun încât ne-am cam întristat când s-a terminat. 😋 Una peste alta, cei 69 de lei plătiți pentru spectacolul din farfurie au fost pe deplin meritați. 👍 [Piept de rață cu legume și piure din cartofi dulci.] Musai de menționat prestația ospătarului Adrian D., la același nivel cu cea a echipei din bucătărie! 👌 Până la următoarea vizită (când sperăm să găsim și să încercăm, în sfârșit, și una dintre cele mai cerute Rețete ale bunicii - Măduva coaptă), Sub Tâmpa rămâne un #LocUndeMergem! 🤗

Mai toate bucătăriile lumii sunt bine reprezentate în Braşov, iar dintre ele nu avea cum să lipsească cea turcească. Dacă vrei să te simţi ca într-un restaurant turcesc din centrul Anatoliei, îţi prezentăm 2 motive pentru care să mergi la Sultan Mehmet: Mâncarea Tot ceea ce vei găsi în meniu este specific bucătăriei tradiţionale turceşti, iar vita şi oaia sunt halal. Cele mai apreciate sunt preparatele la grătar, servite în meniuri cu garnitură, salată şi lipie. Preţurile sunt decente, pleacă de la 27 lei (Saci Kebab cu legume trase în unt, cu bulgur şi lipie) şi ajung pe la 80 lei - cotlet de berbecuț bulgur, salată asortată şi lipie.  Specialitatea casei este Adana Kebab 😋 - nişte mici mai lungi, integral din carne de oaie, tocată și preparată după reţeta proprie a bucătarului, originar şi el din zona Adana - carne, bulgur, salată, lipie - 45 lei.  [Adana Kebab la Sultan Mehmet.] Dar mai găseşti în meniu şi supe (cea de linte este foarte apreciată), mâncăruri la cuptor, peşte şi fructe de mare. Le poţi însoţi cu Ayran (o băutură tradiţională pe bază de iaurt) dacă vrei să fie totul turcesc până la capăt sau poți alege altceva, dintr-o gamă variată de băuturi din care nu lipsesc cafeaua şi ceaiul tradiţionale. Şi poţi încheia masa cu deserturi turceşti, o parte din ele făcute în casă, altele importate din Turcia. 😀 [Ceaiul casei.] Am mai încercat aici și un Saci Kebab de oaie (400g, 40 lei) în care ne-ar fi plăcut să se simtă un pic mai mult gustul de oaie în cele 200g de carne specificate în meniu - dar pentru mulți oameni ăsta ar putea fi un lucru bun 😉. Lăudabilă ideea de a fi adus într-o tipsie din metal, dacă ar fi fost și încălzită era perfect! [Saci Kebab Oaie.] Ambianţa Restaurantul este amplasat undeva la marginea oraşului; poţi ajunge acolo doar cu maşina; punct de reper - totemul Iveco de după Dedeman (când mergi spre Centură). Dar acest mic impediment este compensat de faptul că îți poți petrece ziua sau seara în grădina plină de verdeaţă ce înconjoară terasa. [Mesă cu vedere la grădină.] De fapt, sunt două terase - una semi-închisă şi alta deschisă. Nouă ne-a plăcut mai mult cea semi-închisă, cu o ambianţă de meyhane turcească, nu lux, nu fiţe, feţe de masă de hârtie prinse cu cleme din plastic ... te simţi ca-n Istanbul 😀 Nici fumul de ţigară nu lipseşte pentru că, fiind o terasă, fumatul este permis aici. [Terasa semi-închisă.] Dar este ok și terasa deschisă; la prima noastră vizită aici, mesele de aici erau adăpostite în pavilioane, care aminteau de haremuri și baldachine. 😊 Acum, toate sunt acoperite cu o prelată din pânză și te vei simţi mult mai bine într-o zi sau seară călduroasă de vară. Și tare ne-am bucurat să vedem că  în s-a renunțat la covorul verde din plastic! Sultan Mehmet este un loc unde și copiii sunt bineveniți; are unul dintre cele mai mari spaţii de joacă (interior şi exterior) din câte am văzut în restaurantele din Braşov. 😍 [Loc de joacă exterior.] Iar dacă vrei să îţi supraveghezi copilul în timp ce se joacă, îți poţi savura cafeaua turcească la una dintre măsuţele aşezate la umbra primitoare a unui nuc. [Terasa de sub nuc.] La Sultan Mehmet clienții devin musafiri. Iar musafirilor le oferi de obicei ce ai tu mai bun. Și ceea ce are Turcia mai bun vei regăsi aici - măslinele din aperitive, carnea de oaie, peștele și bogăția de legume din felurile principale, fisticul și migdalele din deserturi.  Lângă intrarea în restaurant sunt câteva locuri de parcare, vei găsi mai multe după „colț” 😊